România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.

Strategia, adoptată pe 13 mai 2021 de Guvernul condus atunci de Florin Cîțu, este prima în acest domeniu, iar documentul își propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, prin:

- îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România;

- evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;

- evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe dacă va fi cazul; - evaluarea programelor școlare actuale și revizuirea acestora;

- dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;

- intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.

În proiect, Guvernul spunea atunci că, printre problemele care justifică necesitatea elaborării acestei Strategii se numără:

 Existența unui deficit de date statistice cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în România.

 Proliferarea, cu precădere în mediul online, a teoriilor conspiraționiste și a știrilor false, inclusiv a unor mesaje stigmatizante, care pun la încercare reziliența societății românești și necesită măsuri de contracarare.

 Lipsa unor corelări și sincronizări între instrumentele dezvoltate sectorial pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, fapt ce poate genera lacune și o erodare a eficienței eforturilor de prevenire și combatere a acestor fenomene.

 Necesitatea evaluării intervențiilor din domeniul educațional și cultural, în vederea eficientizării acestora. Colaborarea internațională a grupărilor care promovează antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, pare a devansa, pe alocuri, cooperarea organizațiilor internaționale și a statelor care și-au propus să contribuie la prevenirea și combaterea acestor fenomene, motiv pentru care este necesară o intensificare a cooperării cu instituțiile internaționale și statele partenere ale României.

Printre obiectivele propuse sunt asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și prevenirea radicalizării, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor cu privire la incidentele, evaluarea actualelor programe de formare profesională ale instituțiilor cu atribuții, promovarea toleranței, educației civice și a rezilienței societății românești sau evaluarea actualelor programe școlare, universitare și de pregătire profesională care privesc domeniile relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe.

Publicul țintă al Strategiei

Strategia se adresează elevilor din învățământul preuniversitar, studenților, profesorilor, angajaților instituțiilor publice și societății civile în general. Guvernul spune că impactul Strategiei va fi evaluat anual, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie care să incorporeze lecțiile învățate în implementarea acestei prime Strategii, care are și rolul de strategie pilot în domeniu.

Instituțiile care fac parte din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură coordonează și participă la implementarea obiectivelor generale, obiectivelor specifice și acțiunilor principale, în conformitate cu atribuțiile lor legale. 

Din Comitetul interministerial fac parte: MAE, MAI, MJ, MEd, MC, SGG, CPM și INSHR-EW, în calitate de membri, FCER, MCA, AvP, CNCD, ANR și MP-PÎCCJ, în calitate de invitați permanenți, precum și INM și B’nai B’rith, în calitate de invitați.

În implementarea acțiunilor principale, instituțiile guvernamentale beneficiază de sprijin și consiliere, pe bază voluntară, din partea unor instituții independente și organizații nonguvernamentale cu expertiză în domeniu.

Biroul coordonatorului național pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură va primi sarcina de a monitoriza implementarea prezentei Strategii și de a elabora rapoarte anuale de progres.

În baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, EURACTIV România a solicitat instituțiilor implicate în implementarea Strategiei detalii despre stadiul în care se află.

Redăm mai jos întrebările trimise pe 25 ianuarie 2022 către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Culte și Guvernul României.

De menționat că, din instituțiile enumerate mai sus, doar Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și cel al Culturii au răspuns până la data publicării acestui material la solicitări. Pe 28 ianuarie 2021, la 3 zile după ce EURACTIV România a solicitat informații, Ministerul Educației ne-a transmis, fără a reveni până acum cu alte date:"Confirmăm primirea solicitării, revenim cu un răspuns în funcție de datele identificate la nivelul ministerului. Mulțumim!".
 

1) În luna mai 2021, Guvernul României a aprobat, prin Hotărârea nr. 539/2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 - 2023.

2) În ce stadiu sunt obiectivele care au termen de implementare un an de zile?

3) Fenomenul radicalizării s-a accentuat în perioada pandemiei COVID-19. Cum s-a implicat instituția dumneavoastră pentru a combate aceste acțiuni?

4) Care sunt următorii pași pe care îi faceți în viitorul apropiat pentru a aplica prevederile Hotărârii nr. 539/2021?

5) Ce buget a alocat instituția dumneavoastră în anul 2021 și 2022 pentru aplicarea prevederilor Hotărârii nr. 539/2021?

MAE a transmis EURACTIV România că, din informațiile de care dispune în prezent, rezultă că instituțiile implicate în implementarea Planului de Acțiune anexat Strategiei au demarat deja activitățile la care s-au angajat, dar "o imagine mai detaliată a progreselor înregistrate se va contura după operaționalizarea mecanismului de monitorizare a implementării Strategiei".

În privința activităților derulate de MAE pentru implementarea Planului, acțiunile principale coordonate de MAE sunt circumscrise obiectivului general 3 - continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. 

Astfel, printre acțiunile derulate la nivel multilateral, MAE a transmis următoarele: 

- A continuat demersurile în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) pentru promovarea educației, cercetării și memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului, România jucând un rol important în campania lansată de IHRA, în noiembrie 2021, pentru combaterea distorsionării Holocaustului;

- România a continuat să militeze pentru adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a IHRA (adoptată cu prilejul Plenarei IHRA de la București, din 2016)de către toate statele membre UE și organizațiile internaționale din care face parte;

- Experți ai MAE român au fost implicați în procesul care a dus la elaborarea și aprobarea, de către Comisia Europeană, la data de 5 octombrie 2021, a primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. MAE român participă la grupul de lucru UE pentru implementarea acestei Strategii;

- Experți ai MAE român au participat la procesul care a dus la publicarea, la data de 1 iulie 2021, a versiunii actualizate a Recomandării de politică generală nr. 9 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) pentru combaterea antisemitismului;

- Experți din cadrul MAE român au contribuit la propuneri de Recomandări ale Consiliului Europei privind combaterea discursului instigator la ură, care au fost supuse dezbaterii publice în vara anului 2021;

Pentru pregătirea personalului diplomatic și consular ce va fi implicat în viitoare activități asociate Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, MAE a organizat, în cooperare cu Institutul Auschwitz pentru prevenirea genocidului si a atrocităților în masa, în noiembrie 2021, un curs interactiv online cu titlul  „Introducere în politici de prevenire a atrocităților în masă”. În privința activităților desfășurate în planul relațiilor bilaterale, pot fi menționate următoarele;

- În relația cu Israelul, MAE spune că se consultă sistematic cu instituțiile partenere din Israel în evaluarea și derularea unor programe de educație, cercetare și comemorare a Holocaustului. Totodată, Unitatea Arhive Diplomatice din MAE este implicată în derularea activităților prevăzute de memorandumul de înțelegere încheiat cu Institutul Yad Vashem pentru studierea și digitalizarea materialelor din arhiva MAE relevante pentru evenimentele din perioada Holocaustului din România;

- În cadrul cooperării bilaterale cu SUA, în luna iulie 2021 au avut loc consultări la București cu trimisul special al SUA pentru problematica Holocaustului, în urma cărora s-a convenit derularea unor inițiative comune pe plan internațional în domeniul educației, cercetării și comemorării Holocaustului, precum și pentru combaterea antisemitismului.

MAE a continuat colaborarea cu Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington în evaluarea unor potențiale proiecte de colaborare în domeniul comemorării Holocaustului, cu parteneri din Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, MAE cooperează strâns cu autoritățile americane în încercarea de a recupera și returna comunității evreiești din România o serie de documente și obiecte religioase, care au fost identificate la New York și despre care există opinii științifice potrivit cărora acestea ar aparține unor comunități evreiești din România.

În relația cu Ucraina, MAE a participat la principalul eveniment de comemorare a victimelor masacrelor de la Odessa, la împlinirea a 80 de ani de la tragicele evenimente. Experți ai MAE român se afla în dialog cu autoritățile locale din regiunea Odessa, organizații ale societății civile din Odessa și Cernăuți, precum și cu parteneri germani, pentru identificarea, evaluarea și implementarea unor proiecte bilaterale în domeniul educației, cercetării și comemorării Holocaustului. Demersurile MAE au beneficiat și continuă să beneficieze de sprijinul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și a Institutului National pentru Studiul Holocaustului din România (INSHR-EW). De altfel, experți ai CSIER au însoțit experți ai MAE într-o deplasare la Odessa, în decembrie 2021.

În relația cu Republica Moldova, au fost identificate câteva proiecte potențiale, experți ai MAE urmau a se deplasa pentru consultări cu parteneri din R. Moldova în cursul lunii martie 2022.

În ceea ce privește instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru premierea contribuției unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile, din România sau străinătate, pentru contribuția lor la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, acesta este în curs de implementare – în prezent se derulează consultări la nivel de experți, cu privire la trei proiecte de regulament pentru instituirea premiului, cu reprezentanți ai unor organizații internaționale și naționale partenere. 

Legat de implicarea MAE în combatere fenomenului radicalizării din perioada pandemiei, instituția a explicat: "MAE a continuat și va continua să condamne, atât la evenimentele publice, cât și în cadrul reuniunilor internaționale la care participă, cu fermitate, exacerbarea discursului instigator la ură și în special a celui cu tentă antisemită. Totodată, MAE s-a implicat și va continua să se implice în dezvoltarea unor instrumente internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură".

De asemenea, în perioada imediat următoare, MAE susține că va continua să se concentreze pe îndeplinirea acțiunilor principale ale Planului de Acțiune pe care le coordonează și va realiza o evaluare de etapă la împlinirea unui an de la adoptarea Strategiei. 

Totodată, bugetul alocat de MAE pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în implementarea Strategiei se ridică la aproximativ 580.000 RON, pentru perioada 2021-2023.

Ministerul Justiției a transmis EURACTIV România că este implicat în elaborarea Strategiei, dar nu coordonează nicio acțiune.

Ministerul Culturii a vorbit EURACTIV România despre organizarea Festivalului Internațional "Sebastian Mihail", despre Ziua Limbii și Teatrului Idiș și despre contribuția Bibliotecii Naționale a României la programul "Școala altfel".

Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului și reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei, a vorbit într-un interviu acordat EURACTIV România despre stadiul obiectivelor din HG care au termen de implementare un an de zile.

Alexandru Muraru: Strategia, prima din istoria României, este un mesaj profund de responsabilitate și de asumare instituțională, de continuare a unor eforturi și progrese mari pe care le-a făcut România în ultimii 20 de ani. Am fost între primele state din lume, chiar primul, care am implementat definiția adoptată de IHRA la București pentru antisemitism, și, iată, între primele care avem o asemenea strategie dedicată pe domenii ample, care preocupă tot spațiul european. De altfel, o declarație a Consiliului din decembrie 2018 a recomandat statelor să creeze astfel de strategii și instrumente pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, iar xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură s-au adăugat aici. Aproape 20 de instituții, organisme non-guvernamentale, ministere cheie au lucrat la un document foarte amplu. Această strategie are și un plan de măsuri atașat, cu termene și bugete, care urmărește corectarea și implementarea multor acțiuni pentru următorii 3 ani.

Urmează ca în perioada următoare să se creeze un comitet interministerial format în parte de aceleași instituții și organizații care au realizat-o, dar și altele și care va monitoriza realizarea obiectivelor. Dar în 2023 se va face o evaluare a tuturor progreselor și se vor enunța obiectivele pentru următorii 3 ani. Așa funcționează toate strategiile pe care România le are, sunt reînnoite la un număr de ani. Acum multe dintre aceste instituții lucrează, sunt în desfășurare, cum ar fi cercetările făcute pentru percepția față de evenimentele Holocaustului și față de evrei, cele legate de reevaluarea programelor școlare. Vă dau un exemplu, introducerea disciplinei de liceu „Istoria Evreilor. Holocaustul”, ca disciplină obligatorie din 2023, era practic parte din reevaluarea și îmbunătățirea programei școlare, lucru realizat deja în acest fel prin eforturile inițiatorilor, a Parlamentului și a președintelui care a promulgat actul normativ.

Strategia în integralitate poate fi consultată AICI

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 25 noiembrie 2021 decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului, informează Agerpres.

Legea prevede introducerea disciplinei școlare "Istoria Evreilor. Holocaustul" în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional, precum și instituirea și acordarea premiului "Constantin Karadja".

Actul normativ stipulează că această disciplină școlară se include în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun începând cu anul școlar 2023-2024.

"Cadrele didactice care predau disciplina 'Istoria Evreilor. Holocaustul' pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate", mai prevede legea.

Potrivit legii, Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic și Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", la propunerea Consiliului de onoare, acordă premiul anual "Constantin Karadja" cu ocazia zilei de 9 octombrie, "Ziua Holocaustului".

"Premiul 'Constantin Karadja' se acordă cetățenilor români și străini, instituțiilor, asociațiilor, fundațiilor și altor organizații neguvernamentale din țară și din străinătate, pentru merite deosebite în prezentarea și promovarea istoriei, culturii și tradițiilor comunităților evreiești din România, cunoașterea în plan intern și internațional a contribuției acestei minorități naționale la evoluția și modernizarea societății românești de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului, dezvoltarea programelor educaționale și de cercetare privind Holocaustul din România, precum și promovarea combaterii antisemitismului", se arată în lege. 

Menționăm că adoptarea și implementarea Strategiei are loc în urma unor recomandări la nivel european și ale unor organizații internaționale din care face parte și România.

Comisia Europeană a prezentat pe 5 octombrie 2021 prima strategie a UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. În contextul creșterii îngrijorătoare a antisemitismului atât în Europa, cât și în afara granițelor acesteia, strategia stabilește o serie de măsuri axate pe trei piloni: prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea vieții evreiești și promovarea memoriei istorice și a educației cu privire la Holocaust.

Strategia propune măsuri de intensificare a cooperării cu întreprinderile online pentru a pune capăt antisemitismului online, pentru a proteja mai bine locurile publice și lăcașurile de cult, pentru a crea un hub european de cercetare privind antisemitismul contemporan și o rețea de situri care au cunoscut Holocaustul. Aceste măsuri vor fi consolidate prin eforturile pe care UE le face la nivel internațional pentru a fi în primele rânduri în lupta împotriva antisemitismului pe plan mondial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara atunci: „Astăzi ne angajăm să promovăm viața evreiască în Europa în toată diversitatea sa. Dorim ca viața evreiască să prospere din nou în centrul comunităților noastre. Așa e normal să fie. Strategia pe care o prezentăm astăzi reprezintă o schimbare radicală în modul în care reacționăm la antisemitism. Europa poate prospera numai atunci când comunitățile sale evreiești se simt sigure și înfloritoare.”

Strategia UE va fi pusă în aplicare în perioada 2021-2030, air Comisiaa invitat Parlamentul European și Consiliul să sprijine punerea în aplicare a strategiei și va publica rapoarte cuprinzătoare de punere în aplicare în 2024 și în 2029. 

Statele membre s-au angajat deja să prevină și să combată toate formele de antisemitism prin adoptarea de noi strategii sau măsuri naționale în cadrul strategiilor naționale și/sau al planurilor de acțiune existente privind prevenirea rasismului, a xenofobiei, a radicalizării și a extremismului violent. Strategiile naționale ar trebui adoptate până la sfârșitul anului 2022, urmând ca acestea să fie evaluate de Comisie până la sfârșitul anului 2023.

Strategii asemănătoare la nivel național mai au până acum Germania, Austria și Franța, iar necesitatea lor este dată de contextul global tot mai dificil, în care acțiunile extremiste iau amploare și sunt alimentate atât de lideri politici, cât și de oameni de rând. Acum, în contextul războiului din Ucraina, manifestările radicale reprezintă o "armă" în plus.

*Pe măsură ce restul instituțiilor de la care am solicitat informații vor răspunde, lămuririle lor vor fi publicate în materialul de față.