Florin Iordache, autorul OUG 13 și vioara întâi în shimbarea controversată a legilor Justiției, transmite că experții Comisiei de la Veneția laudă activitatea comisiei sale și rezultatul dezbaterilor din comisia pe care o conduce el în Parlament.

Artizanul modificărilor controversate aduse legilor Justiției, Florin Iordache, a emis un comunicat în care arată că avizul Comisiei de la Veneția este unul bun față de ce a rezultat din comisia specială pe care o conduce.

În comunicat, Iordache nu spune niciun cuvânt despre toate criticile prezente în cele 30 de pagini ale opiniei preliminare emisă de Comisia de la Veneția. Mai mult, el a văzut doar laude în raportul experților internaționali.

Redăm comunicatul lui Florin Iordache:

„Comisia de la Veneția a lăudat "separația carierelor" judecătorilor de a procurorilor, prin transferarea competențelor de numiri de la Plen la cele două secții ale CSM.

"Noul mod de luare a deciziilor „în privința carierelor” va conduce la consolidarea independenței judecătorilor, ceea ce nu este în totalitate posibil atâta vreme cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori", a spus Comisia (par. 133).

Amintim că atât Președintele și opoziția, cât și procurorii și asociația Forumul Judecătorilor au contestat vehement aceasta modificare. O altă modificare contestată, dar lăudată de Comisia de la Veneția, a fost scoaterea Președintelui din procedura de numire la conducerea Înaltei Curți de Casație si Justiție.

"Sistemul propus, de a face din CSM actorul exclusiv în numirile la ICCJ, este o soluție binevenită, care confirmă rolul esențial al CSM de garant al independenței justiției", a spus Comisia de la Veneția (par. 40). Deși nu a făcut obiectul acestui raport, Comisia de la Veneția s-a aplecat tangențial și asupra protocoalelor secrete dintre SRI și diferite instituții/autorități din autoritatea judecătorească (ICCJ, Parchetul General, CSM). Comisia a laudat introducerea unei infracțiuni specifice pentru lucrătorii serviciilor de informații de a racola magistrați.

De asemenea, Comisia a lăudat prevederea ca toate actele extrajudiciare ce influențează procedurile judiciare sunt de interes public. Amintim că membrii opoziției, cu precădere PNL, s-au opus acestei prevederi.

În contextul acestor protocoale și a interferenței serviciilor de informații în justiție, "o analiză aprofundată a normelor juridice privind controlul serviciilor de informații se arată a fi necesară", a spus Comisia de la Veneția (par. 97), lucru cu care suntem de acord.

Este de remarcat că se menționează importanța deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională a României și obligativitatea respectării concluziilor acestora.

Este pentru prima dată când o instituție cu mare impact în dezvoltarea democrației pune în discuție problema protocoalelor încheiate de SRI cu autoritățile judecătorești.

Cu privire la câteva probleme punctuale, menționate în cuprinsul Opiniei preliminare, se impun câteva precizări:

- În Raportul privind standardele europene referitoare la organele de urmărire penală din 3.01.2011 :

a) s-a considerat că nu există armonizare europeană cu privire la „gradul de independență de care ar trebui să beneficieze parchetele” (paragraf 24), dându-se exemple:

- Austria, Danemarca, Germania și Olanda unde parchetele sunt subordonate Ministerului Justiției (paragraf 26);

b) s-a susținut că „și acolo unde parchetul este o instituție independentă poate exista un control ierarhic asupra deciziilor și activităților procurorilor, alții decât Procurorul general” (paragraf 28);

c) numirea și revocarea procurorului general poate aparține președintelui sau Parlamentului (paragraf 35) cu asigurarea solicitării unei păreri din punct de vedere al calificării profesionale a candidaților din partea unor persoane relevante;

d) motivele de revocare trebuie menționate în mod expres în lege;

e) alcătuirea politicilor publice în domeniul urmăririi penale aparține Legislativului, Ministerului Justiției și Guvernului, care au rol decisiv (paragraf 87.8);

f) ordinul de modificare a opiniei unui procuror ierarhic inferior trebuie suspus controlului instanței (paragraf 87.15).

Din modul în care au fost modificate textele aflate în vigoare rezultă că toate observațiile au fost respectate. Astfel:

- cu privire la numirea procurorilor de rang înalt singura modificare față de textul în vigoare se referă la restrângerea dreptului președintelui României de a refuza de mai multe ori numirea acestora. Pentru numirea lor, ca și pentru revocare, textele prevâd obligativitatea parcurgerii unor etape, cea din fața ministrului Justiției, avizul emis de Secția de procurori ai CSM și numirea de către președinte. În actualul regim constituțional Ministerul Public face parte din autoritățile judecătorești și este sub autoritatea ministrului Justiției, astfel încât, în mod corect, propunerea făcută de ministrul Justiției trebuie privită cu foarte multă atenție atât în ceea ce privește numirea, cât și revocarea. De mai multe ori președintele României nu a ținut cont nici de propunerea ministrului Justiției și nici de avizul CSM.

- cu privire la posibilitatea ca procurorul ierarhic superior să aprecieze asupra actelor emise de procurorii ierahic inferiori nu numai cu privire la legalitate, dar și cu privire la netemeinicia unei soluții, s-a prevăzut posibilitatea ca acesstă apreciere să poată fi contestată în fața instanței de judecată tocmai pentru a se asigura aplicarea unor dispoziții legale corecte. Deși această măsură face parte din modificările aduse Codului de Procedură Penală, ea a fost considerată de redactorii opiniei ca făcând parte din cele trei legi ale justiției.

- cu privire la restricția judecătorilor și procurorilor de a se exprima public la adresa celorlalte puteri ale statului Curtea Constituțională a statuat că în respectarea principiului care stă la baza profesiei, acela privind „obligația de rezervă”, precum și a respectării prezumției de nevinovăție este firesc ca în spațiul public să nu existe posibilitatea unor dialoguri care unoeri, pot degenera;

- se pare că, redactorii opiniei nu au citit ultima formă prin care a fost definită „eroarea judiciară” constând în reaua credință și grava neglijență și nici deciziile Curții Constituționale, care au stabilit, pe de o parte, că aceasta este diferențiată de răspunderea penală și cea disciplinară, iar, pe de altă parte, că ultima formă stabilește cu exactitate întinderea acestora, iar înființarea filtrului asigură prin intermediul inspecției judiciare existența unor elemente clare de atragere sau nu a răspunderii judecătorului sau procurorului pentru repararea pagubelor;

- este de remarcat că Secția care a fost înființată și care urmează să cerceteze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori nu este criticată în sine, ci se recomandă doar ca din aceasta să facă parte procurori specializați. Condițiile de accedere în această secție sunt deosebite: o vechime de 18 ani, doar în funcția de procuror, o activitate care nu a fost sancționată, promovarea unui examen, selecția urmând a fi făcută de Plenul CSM deci, de judecători, procurori și membri ai societății civile;

- cu privire la revocarea mebrilor CSM modificarea a fost determinată de o situație concretă ivită în ultimii ani, când judecătorii întruniți în adunări generale au solicitat în mod expres revocarea repărezentantului lor, hotărârile luate în aceste adunări generale fiind contestate instanța respingând revocarea cu motivarea că nu există o asemenea prevedere în lege;

- propunerea ca judecătorii și procurorii să se poată pensiona atunci când în activitatea de judecător sau procuror au împlinit 20 de ani a fost determinată pe de o parte, că ea a mai existat în lege, fiind introdusă în anul 2005 de fostul ministru al Justiției, actualul europarlamentar, Monica Macovei, și nu s-a produs niciun fel de „haos” în sistem, iar în al doilea rând că această solicitare a venit din partea CSM, în urma discuțiilor care au avut loc la nivelul instanțelor judecătorești.