Parlamentarii și judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au sesizat CCR separat, ambele având argumente proprii pentru contestare. Printre acestea este și faptul că în comisia „Iordache” s-a modificat mai mult față de ce a cerut CCR.

Legea privind Statutul magistraților ajunge pentru a treia oară la Curtea Constituțională. Parlamentarii PNL și USR, dar și judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis, separat, sesizări la CCR.

Una dintre criticile aduse comisie „Iordache” este aceea că au fost operate modificări la textul legii mai mult față de ce a cerut Curtea Constituțională în ultima decizie în care a găsit probleme de neconstituționalitate la aceeași lege.

"În urma reexaminării inițiativei legislative, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituționalitatea a șase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliția PSD - ALDE a impus soluții legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depășind și limitele reexaminării și, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depășirea limitelor legale ale reexaminării, dispozițiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă și nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale", se arată în sesizarea PNL.

PNL dă ca exemplu art. 3 alin. (12) din Legea nr. 303/2004, care precizează că „procurorii numiți de președintele României se bucură de stabilitate”. Noua prevedere excede deciziei CCR, dispozițiile art. 3 nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestuia nu reprezintă o corelare legislativă și nici nu se regăsește într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale, conform opoziției.

„De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigențele de claritate, precizie și previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituție, textele fiind neconstituționale ca urmare a impredictibilității lor în viitoarea aplicare”, se mai arată în sesizare.