”Vom analiza această decizie (a CCR) în detaliu ... Comisia Europeană a fost foarte clară în ceea ce privește prevalența dreptului european”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al CE Christian Wigand, întrebat de decizia de săptămâna trecută a CCR.

”Asa cum am amintit-o mereu și chiar de curând, prioritatea de aplicare a dreptului UE este un soclu fundamental al ordinii juridice comunitare, ca și faptul că deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii și trebuie aplicate de curțile naționale”, a adăugat purtătoarea de cuvânt Dana Spinanț. 

Pe 20 mai 2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea Constituțională să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021 a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CCR a analizat cererea și a constatat că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea CJUE nu aduce ”elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”.

Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Rapoartele MCV, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, ”nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională”.

Prin urmare, ”judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă”, a decis CCR.