Toader, despre opinia Comisiei de la Veneția: „Cunosc puterea acestui raport”. Alte reacții politice
El însuși membru al Comisiei de la Veneția, ministrul Justiției a încercat să nu comenteze reacțiile partidelor aflate la putere și ale celor din opoziție, dar a precizat că, dacă i se va cere, va emite un punct de vedere al României.
Comisia de la Veneția a emis vineri opinia preliminară prin care a desființat, practic, modificările controversate aduse legilor Justiției în comisia „Iordache” și a propus nouă recomandări autorităților române.
Luni, în prima sa reacție referitoare la acest raport al experților din Comisia de la Veneția, Tudorel Toader a spus acest raport ar putea fi completat până la forma finală.
„Vă rog să acceptați faptul că, inclusiv eu, cunosc puterea recomandărilor Comisiei de la Veneția exprimate într-un aviz, fie el și intermediar. Tot în spațiul public, s-a afirmat faptul că România va formula un punct de vedere oficial pe care îl va transmite Comisiei de la Veneția, înainte de definitivarea formei finale. În măsura în care Ministerul Justiției va fi solicitat în definitivarea, formularea, până la urmă, a acelui punct de vedere al României, evident că vom contribui și noi. Prin urmare, până la momentul acela, și este un lucru pe care eu îl repet, dacă un sau unii politicieni au exprimat un punct de vedere sau altul eu, ca ministru al Justiției, nu sunt cel care trebuie să comenteze comentariile altora”, a declarat Tudorel Toader la sediul Ministerului Justiției.
Tăriceanu: O opinie politică, extrem de subțire juridic
Călin Popescu Tăriceanu, al doilea om în stat, a spus duminică despre avizul Comisiei de la Veneția că este „o opinie politică” și că nu trebuia să fie făcut public.
„Un astfel de document, denumit opinie preliminară nu trebuia făcut public, pentru că el presupune că urmează să fie modificat. Nu știu care sunt procedurile prin care se ajunge la opinia preliminară, dar prima remarcă pe care vreau să o fac pe fond - acest document este un document care din punct de vedere juridic mi s-a părut extrem de subțire. Este un document politic, este o opinie politică exprimată din partea Comisiei de la Veneția. Nu e normal. Comisia de la Veneția trebuia să analizeze subiectele de ordin juridic, nu opțiunile politice. Comisia de la Veneția tratează lucrurile acestea cu o superficialitate care pe mine mă sperie. Efectiv mă sperie. În ceea ce privește opțiunile politice pe care le avem noi în domeniul politicii penale, în domeniul organizării Justiției, cred că filtrele pe care le-am avut și care au funcționat, inclusiv la Curtea Constituțională, au fost suficiente”, a declarat Tăriceanu la RTV.
Iohannis: Parlamentul să nu ignore recomandările organismului european
Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre avizul Comisiei de la Veneția,care nu face altceva decât să confirme sesizările societății civile, ale opoziției.
„Prin documentul făcut public astăzi, Comisia confirmă punctele de vedere exprimate de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori, cât și de președintele României, inclusiv prin sesizările de neconstituționalitate și cererile de reexaminare formulate la aceste legi. Concluziile cuprinse în această opinie preliminară, care are aceeași valoare juridică precum opinia finală care va fi formal adoptată în luna octombrie, fără modificări, de către Comisie, indică impactul negativ pe care punerea în aplicare a unora dintre aceste modificări legislative l-ar avea asupra sistemului judiciar. Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, să nu ignore recomandările organismului european. Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că România s-a angajat să respecte normele și valorile europene ale democrației constituționale, iar independența procurorilor și judecătorilor este fundamentul unei justiții corecte, principiu de la care un stat de drept nu poate abdica”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Mișcarea România Împreună: Partidele să respecte solicitările Comisiei de la Veneția
Mișcarea România Împreună, condusă de fostul premier Dacian Cioloș, susține că ignorarea raportului Comisiei de la Veneția ar reprezenta o încălcare clară a Constituției României, fapt ce ar lipsi de legitimitate guvernarea actuală.
"Dând dovadă de o fermitate rar întâlnită, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a făcut publică astăzi opinia experților săi cu privire la modificările aduse Legilor Justiției, criticând aspru reglementările votate de coaliția majoritară. Deși au ignorant indignarea românilor, arătată timp de un an și jumătate prin proteste stradale, partidele din coaliția majoritară sunt obligate, în temeiul dispozițiilor articolului 11 din Constituția României, să respecte solicitările Comisiei de la Veneția și să implementeze recomandările acesteia. Ignorarea raportului Comisiei de la Veneția ar reprezenta o încălcare clară a Constituției României, fapt ce ar lipsi de legitimitate guvernarea actuală. Un refuz al coaliției de guvernare nu ar mai reprezenta doar o lipsă de considerație față de proprii cetățeni, așa cum s-a întâmplat până acum în numeroase cazuri, ci chiar trădarea intereselor naționale ale României, ducând la marginalizarea acesteia pe plan european și la pierderea încrederii partenerilor internaționali”, precizează Mișcarea într-un comunicat.
Barna: Ceea ce s-a făcut CCR că nu vede, a văzut clar Comisia de la Veneția
Liderul USR, Dan Barna, susține că experții Comisiei de la Veneția confirmă ceea ce a strigat USRîn Parlament, inclusiv la portavoce.
„Comisia de Veneția confirmă ceea ce USR a strigat, inclusiv la portavoce, în Parlamentul României: legile justiției date de majoritatea PSD-ALDE știrbesc independența justiției și reprezintă un mare pas înapoi pentru România! USR cere CCR să ia act de recomandările Comisiei de la Veneția în analiza de constituționalitate la legile Justiției. În caz contrar, vom depune în regim de urgență în Parlament un proiect de modificare a celor trei legi ale Justiției potrivit recomandărilor Comisiei, după ce acestea vor fi promulgate. Comisia a criticat și procedura de adoptare pe repede înainte, fără consultări, studii de impact și fără să fie așteptată opinia ei, așa cum a fost recomandat României de către instituțiile europene. Și noi am acuzat-o, pentru că servește unui singur scop: salvarea penalilor. Sperăm ca după ce această opinie a ajuns la București să o citească și Liviu Dragnea și să renunțe la planurile de a arunca complet în aer ordinea politică și legală prin adoptarea prin OUG a codurilor penale sau a legilor Justiției. Ceea ce Curtea Constituțională s-a făcut că nu vede, ba chiar, dimpotrivă, a dat o mână de ajutor la subordonarea Justiției unui ministru numit politic, a văzut clar Comisia de la Veneția. Poate că puțină distanță față de Liviu Dragnea l-ar ajuta și pe Valer Dorneanu să observe mai limpede că legile Justiției, Codurile penal și de procedură penală, nu servesc statului de drept și interesului superior al României și cetățenilor ei”, a scris Dan Barna pe Facebook.
Gorghiu: Eforturile și criticile noastre sunt confirmate de experții internaționali
Alina Gorghiu (PNL) a avut o reacție dură la adresa politicienilor din arcul puterii și le-a cerut să ia act de avizul Comisiei de la Veneția.
„Opinie mai mult decât binevenită! A fost un efort de luni de zile al PNL, al delegației noastre la APCE, al președintelui, al sistemului judiciar! Și uite că astăzi eforturile și criticile sunt confirmate de experții internaționali! Plus că vine într-un moment cheie, când ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a noului șef la DNA! Am criticat în plen și în Comisia specială toate aceste aspecte, dar am bătut la porți închise, căci asta înseamnă să lucreze PSD cu oameni de nivelul lui Nicolicea, Șerban Nicolae sau Iordache, la ordinul lui Dragnea. Cer CCR să nu cumva să nu ia act de acest raport preliminar, mai mult decât limpede și profesionist! Să ia act atunci când va soluționa sesizarea PNL pe legea 303, ca să spulbere opiniile publice îndreptățite să creadă că este o curte politizată și la dispoziția PSD. E clar că toate legile justiției trebuie întoarse în Parlament, trebuie făcută o dezbatere serioasă, cu alt președintele, nu domnul Iordache care și-a dovedit limitele cu vârf și îndesat”, a declarat, vineri, Alina Gorghiu.
Background
Lista cu principalele probleme din legile Justiției:
- statutul procurorilor și principiile inerente funcțiilor lor;
- domeniul controlului ierarhic al procurorilor și rolul Ministerului Justiției;
- noi dispoziții privind numirile / demiterile din funcții de conducere în sistemul judiciar;
- noi reguli pentru exercitarea libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor;
- noi norme privind răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor;
- noua Secție pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați;
- aspecte legate de rolul și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, garant al independenței sistemului judiciar;
- riscul ca judecătorii și procurorii cu experiență să părăsească sistemul fără posibilitatea înlocuirii acestora pe termen scurt sau mediu, diminuându-se astfel eficiența și independența întregului sistem judiciar;
- ingerința serviciilor de informații în activitățile sistemului judiciar român.
Concluziile raportului întocmit de experții de la Veneția:
- Reexaminarea sistemului de numire/concediere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor conexe ale Constituției, în vederea asigurării condițiilor necesare unui proces neutru și obiectiv de numire/concediere prin menținerea rolului instituțiilor, cum ar fi președintele și CSM, capabile să echilibreze influența ministrului justiției;
- Eliminați sau definiți mai bine dispozițiile care permit procurorilor superiori să invalideze soluția procurorilor pe motiv de netemeinicie;
- eliminarea restricției privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor;
- Completarea dispozițiilor privind răspunderea materială a magistraților prin afirmarea explicită a faptului că, în lipsa de rea-credință și/sau gravă neglijență, magistrații nu sunt răspunzători pentru soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; modificați mecanismul de recuperare în așa fel încât să se asigure că acțiunea de recuperare are loc doar o singură dată, dacă răspunderea magistratului a fost stabilită prin procedura disciplinară;
- Revedeți înființarea propusă a unei structuri separate a parchetului pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recursul la procurorii specializați, împreună cu garanții procedurale efective, apar ca a o alternativă adecvată în acest sens;
- Reexaminați, în vederea unei mai bune precizări a acestora, motivele revocării membrilor CSM; să se elimine posibilitatea de a revoca membrii aleși ai CSM prin intermediul votul de neîncredere al adunărilor generale ale instanțelor sau parchetelor (inclusiv pe cale de petiție);
- Identificarea soluțiilor care să permită participarea mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu fac parte din sistemul judiciar;
- Abandonați schema de pensionare anticipată propusă, cu excepția cazului în care se poate constata că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
- Asigurați-vă că măsurile propuse de "screening" ale magistraților se bazează clar pe criterii specifice și asociate cu garanții procedurale adecvate și un drept de protecție prin apel la o instanță judecătorească și identificarea modalităților de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciile de informații.
Întreaga opinie preliminară a experților poate fi citită aici (engleză).
Comentarii