Restricțiile UE asupra produselor provenite din defrișare arată un viitor dificil pentru agricultura ilegală, comentează publicația braziliană Folha Online.

Parlamentul European a aprobat o normă care interzice vânzarea de materii-prime derivate din defrișări în cele 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Restricția nu se aplică doar lemnului, ci și unei liste de produse primare care include carnea, soia, cafeaua, cacao și uleiul de palmier. În plus, sunt incluse produsele derivate din aceste materii-prime, cum ar fi pielea, ciocolata și mobila.

Continentul primește aproximativ 60% din exporturile Braziliei de făină de soia. De asemenea, cumpără o cantitate mare de soia și porumb boabe, pe lângă jumătate din cafeaua vândută în străinătate. Nu este o piață care poate fi subestimată.

Asociația Braziliană pentru Comerțul cu Produse Agricole a emis un protest nesemnificativ la adresa măsurii. Aceasta a susținut că UE a încălcat legislația națională, al cărei Cod Silvic permite defrișarea legală, în procentaje care variază în funcție de tipul de biom (20% din proprietatea în pădurea amazoniană, de exemplu).

Marile companii achizitoare și exportatoare de cereale, însă, au aderat încă în 2008 la așa-numitul moratoriu de soia, respingând produsul recoltat în zonele cu defrișări recente din Amazonia. Mai multe dintre acestea se pregătesc să elimine defrișările din lanțurile lor de producție până la sfârșitul acestui deceniu.

Norma europeană, însă, nu este un panaceu. La urma urmei, Brazilia este din ce în ce mai dependentă de China. În ultimii zece ani, exporturile agricole către țară au totalizat 302 miliarde de dolari, comparativ cu 44,5 miliarde de dolari în cei zece ani anteriori. În 2022, 63% din soia și 43% din carnea exportată de Brazilia au fost achiziționate de gigantul asiatic.

Nu există nicio șansă de recul, deși un asemenea miraj a fost vehiculat de guvernul Jair Bolsonaro (PL) și acceptat, fără fundament, de grupul înapoiat de la țară. Cei patru ani de viziune tulburată de ideologie s-au încheiat, iar factura a venit.

Sectorul agricol reprezintă trei sferturi din emisiile noastre de gaze cu efect de seră – prin defrișări, prin producția de metan din digestia bovinelor, prin utilizarea îngrășămintelor cu azot și a combustibililor fosili.

Țara are o contribuție însemnată de oferit privind combaterea schimbărilor climatice. Lumea așteaptă acest lucru și asta trebuie făcut.

Pe frontul intern, presiunea a revenit odată cu schimbarea guvernului. Marina Silva revine la Ministerul mediului și reactivează Planul de Acțiune pentru Prevenirea și Controlul Defrișărilor din Amazonia Legală, care a redus ratele defrișărilor după anul 2004, potrivit editorialului din Folha Online.

Sursa: RADOR