AstraZeneca a declarat că a inițiat retragerea la nivel mondial a vaccinului ant-COVID-19 din cauza „unui surplus de vaccinuri actualizate disponibile”.
Compania biofarmaceutică AstraZeneca a recunoscut pentru prima dată că unul dintre efectele secundare ale vaccinului său anti-COVID ar putea fi sindromul de tromboză cu trombocitopenie (TTS), a scris "The Telegraph", citând documente judecătorești.
După o călătorie extraordinară pe patru continente, un transport special de vaccinuri AstraZeneca împotriva COVID-19 a ajuns miercuri la baza britanică Rothera din Antarctica, la Polul Sud.
Uniunea Europeană a ajuns la o înțelegere cu producătorul anglo-suedez AstraZeneca pentru a finaliza livrările de vaccinuri către statele membre conform Acordului de cumpărare anticipată încheiat la 27 august 2020.
O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române va asigura transportul în Tunisia a aproximativ 180.000 de doze de vaccin anti COVID-19 produs de compania AstraZeneca, teste antigen precum și materiale sanitare, anunță Ministerul Apărării.
Guvernul a aprobat în ședința de joi, la propunerea Ministerului Sănătății, acordarea de vaccin, cu titlu gratuit, pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam.
Guvernul României a trimis vineri 100.800 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca în Republica Moldova, anunță Comitetul național de coordonare a vaccinării.
Premierul Florin Cîțu a anunțat că în ședința de Guvern de miercuri a fost aprobată donarea a 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca R. Moldova. Alte 100.000 vor fi donate Ucrainei.
România va primi marți o nouă tranșă de vaccin de la compania Pfizer/BioNTech, care constă în 697.320 doze. Tot marți, în țară va ajunge cea mai însemnată tranșă de vaccin AstraZeneca - 643.200 doze.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.