Comisia Europeană publică orientări în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale pentru atenuarea riscurilor sistemice online pentru alegeri.
Patruzeci de mii de disponibilizări de la începutul anului. O medie de 1.000 pe zi în primele două luni ale anului 2024. Reduceri care afectează giganții tehnologici și micile startup-uri, de la San Francisco la Tel Aviv - inteligența artificială.
Comisia Europeană trimite cereri de informații către 17 platforme și motoare de căutare online foarte mari, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
După ultimatumul trimis de comisarul pentru piața unică Thierry Breton proprietarului X (fostul Twitter), Elon Musk, acum a sosit rândul platformei Meta și a lui Mark Zuckerberg, potrivit IlSole24Ore.
De ceva vreme a devenit din ce în ce mai clar faptul că giganții rețelelor de socializare fac din oferta de servicii cu plată un element central al strategiei de viitor.
Legea nu va reglementa doar rețelele sociale publice - ea privește și comunicațiile private precum mesajele de WhatsApp, ba chiar și motoarele de căutare.
Deși metaversul promite mari oportunități comerciale, acesta ridică o serie de întrebări la care autoritățile de reglementare au dificultăți în a răspunde, deoarece această evoluție a internetului se află într-un stadiu incipient.
Google, Meta și Microsoft cer guvernelor să nu mai investească în companiile de supraveghere și să limiteze utilizarea programelor sofisticate precum Pegasus. Acest soft este doar unul dintre zecile prezente pe o piață înfloritoare a supravegherii.
Facebook îi avertizează pe cei care o urmăresc pe senatoarea Diana Soșoacă de faptul că aceasta poate răspândi informații și mesaje de propagandă rusă, potrivit paginademedia.ro.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.