Doar creşterile salariale din sistemul sanitar şi cele din învăţământ făcute înainte de campania electorală presupun un cost de aproximativ 4,85 de miliarde de lei.

Ministrul Muncii Dragoş Pîslaru spune că toate creşterile salariale din sistemul sanitar şi cele din învăţământ făcute înainte de campania electorală presupun un total de aproximativ 4,85 de miliarde de lei în sumă brută care nu poate exista în condiţiile în care ţinta de deficit bugetar asumată de România în faţa instituţiilor europene este de 3% din produsul intern brut, potrivit news.ro.

„Toate aceste creşteri sunt 4,85 de miliarde de lei în sumă brută, deci creşteri de masă salarială”, a spus Dragoş Pîslaru la emisiunea „În faţa ta”, difuzată duminică la Digi24.

Întrebat dacă îşi permite bugetul României să suporte aceste creşteri, Pîslaru a spus că; „Răspunsul clar este că nu. Suntem deja cu prognoza pe 2017 la marginea acelui 3% de deficit bugetar. În codul fiscal aveam prevăzute scăderi de fiscalitate: încă un procent din TVA, taxa pe stâlp, accize. Toate aceste lucruri iau resurse din buget”.

Premierul Dacian Cioloș spunea recent că măsurile adoptate în ultimele săptămâni de Parlament însumează circa 9 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), potrivit calculelor Ministerului de Finanțe. Pe lângă majorarea salariilor din sănătate și educație, Parlamentul a votat și eliminarea unor taxe (așa-numita lege Dragnea) sau creșterea unor indemnizații.

Ministrul Muncii spune că întregul calcul făcut de PSD care susţine că există resursele financiare pentru creşterile salariale porneşte de la premise false deoarece şi dacă se ia în calcul faptul că aproximativ 40% din creşterile salariale se vor întoarce în buget sub formă de impozite aplicate acestor salarii, tot nu se ajunge la un impact bugetar tot rămâne o presiune pe buget de 2,9 miliarde de lei. „Ei au calculat taxele, au ajuns la 2.9 miliarde de lei şi au introdus un element care este absolut novice şi incorect în calculul bugetar, au introdus efectele de runda a doua (reintrarea sumelor în circuitul economic - n.r.)”, mai spune Pîslaru.

Ministrul spune că aceste creşteri salariale făcute înainte de campania electorală cumulate cu taxele care vor scădea din 2017 vor face imposibilă atingerea ţintei de deficit bugetar şi vor scădea sumele destinate investiţiilor sau va fi necesar ca România să contracteze noi împrumuturi.

„Dacă vor fi trecute aceste amendamente, viitorul guvern va fi pus într-o situaţie aproape imposibilă în care va avea de optat fie să respecte ţinta de 3% deficit şi asta înseamnă să diminueze cheltuieli de investiţii sau să crească veniturile printr-o fiscalitate în creştere sau să treacă de 3% deficit. Şi ultima variantă, să spună «vai, uite ce mi-au lăsat tehnocraţii şi nu putem plăti»”, a adăugat ministrul Muncii.