Autorităţile române au început de aproape un an pregătirile pentru Președinția română a Consiliului UE din 2019, dar diverşii actori implicaţi nu au căzut de acord asupra importanţei evenimentului: e proiect naţional sau doar un test de maturitate.

"Preluarea președinției rotative a Consiliului UE reprezintă o premieră pentru România, o oportunitate pentru a arăta Europei cine suntem noi cu adevărat și ce putem face pentru Europa. Eu cred că România este o țară binecuvântată de Dumnezeu, cu o bogăție spirituală aparte și cu tradiții unice care merită să fie cunoscute de întreaga Europă, iar preluarea președinției rotative a Consiliului UE trebuie să fie momentul nostru", a declarat, miercuri, ministrul delegat Ana Birchall, în deschiderea conferinţei "Președinția română la Consiliul UE 2019 - Împreună pentru consolidarea proiectului european", organizată la Parlament.

Ministrul delegat pentru afaceri europene a susținut că deţinerea președinției Consiliului UE reprezintă o provocare, dar și "o mare oportunitate", putând fi, după aderarea la NATO şi UE, "cel mai important proiect de țară".

Ea îşi doreşte "să fim la înălţimea momentului istoric, să fim parte a grupurilor de state care vor scrie istorie în UE".

Birchall a mai spus că exercitarea președinției Consiliului UE oferă României o ocazie rară de a crește vizibilitatea țării noastre. Ideea avea să fie reluată ulterior şi de alţi vorbitori.

"Este timpul să lăsăm deoparte disputele politice", a spus Birchall, cea care vinerea trecută critica chiar într-un comunicat MAE, încălcând uzanţele, modul în care Guvernul Cioloş a acţionat în chestiunea pregătirii preşedinţiei. (Detalii, aici)

Evenimentul de astăzi deschide "dialogul cu societatea civilă, cu mediul academic, cu mass-media, practic cu fiecare român care vrea să facă parte din acest efort comun", a explicat Birchall.

Trebuie reamintit aici că precedentul Executiv a organizat, în noiembrie 2016, o conferinţă de lansare a dezbaterilor publice privind prioritățile României pe perioada mandatului la Preşedinţia Consiliului UE. (Detalii, aici)

Marii absenţi

Pe lista de vorbitorilor, înmânată jurnaliştilor, erau trecuţi şi premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, dar cei doi nu au venit la eveniment.

De asemenea, în pofida rolului important jucat de preşedinte în politica externă, Administraţia Prezidenţială nu a fost reprezentată.

Ana Birchall a citit mesajul lui Grindeanu, premierul transmiţând că, în 2019, România are șansa de a aduce un suflu nou, dinamic, care să contribuie la renașterea proiectului european.

Grindeanu s-a referit şi el la vizibilitatea pe care țara noastră o va avea pe o perioadă de șase luni la nivel european și mondial.

A venit însă Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a avut în ultimul timp o serie de afirmaţii cu iz mai degrabă eurosceptic. 

De data aceasta, liderul Senatului a evocat şi el interesul naţional, subliniind că România ar trebui să-și asume Președinția Consiliului UE din calitate de stat membru cu drepturi depline, în condiţiile în care "unii dintre noi încă nu au asimilat statutul de ţară membră cu drepturi depline". 

 

"Președinția exercitată de România, după unii, aș spune, ar însemna ca România să acționeze ca un intermediar onest și neutru, honest broker, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE și de buna cooperare dintre statele membre și instituțiile europene. Eu cred că trebuie să încercăm poate ceva mai mult, să ne uităm bine la noi, să nu uităm că suntem, totuși, a șaptea țară ca mărime din Uniunea Europeană, și, ca atare, cred că trebuie să încercăm să dăm Președinției noastre o dimensiune pe măsura țării noastre. Poate nici să fim mai mult, să încercăm să epatăm, dar nici să ne vedem nici mai mici decât suntem în realitate".

N-a pierdut nici acest prilej de a vorbi de importanţa Parlamentului, care joacă un rol cheie alături de Guvern în această chestiune.

El a dat ca exemple de implicare a Legislativului organizarea unor serii de întâlniri "de amploare" între reprezentanţii parlamentelor naţionale din statele membre, ţările candidate şi partenere, precum şi PE şi alţi invitaţi.

Merită amintit aici că la întâlnirea de la Parlament, din 28 aprilie, a vicepreședintelui CE Andrus Ansip cu reprezentanți ai comisiilor de economie și industrie, afaceri europene și comunicații și tehnologii informaționale din Parlament, au fost prezenţi doar nouă parlamentari.

În final, Tăriceanu a subliniat că ideea unei Europe cu mai multe viteze trebuie să dispară din exprimările publice ale decidenţilor europeni.

Probleme logistice și protocolare

Ministrul de Externe, Thedor Meleşcanu, a susținut că există unele probleme logistice în privința preluării președinției rotative a Consiliului UE, dând ca exemplu faptul că MAE nu are un sediu corespunzător, iar Reprezentanța permanentă a României la UE de la Bruxelles are un imobil care nu va putea face față "nici pe departe" cerințelor preluării președinției rotative a Consiliului UE. 

După câteva minute, Ana Birchall a anunţat s-a găsit o soluţie pentru sediul Reprezenzanţei de la Bruxelles, exprimându-şi speranţa că în câteva săptămâni va fi aprobat un memorandum de către Guvern.

Şeful diplomaţiei s-a referit şi la resursele financiare necesare în tot acest proces, atrăgând atenţie că nu se poate merge doar pe bugetul anual, ci ar fi necesară o bugetare multianuală până în anul 2019, inclusiv prima parte a anului. 

Rolul provocatorului

Acesta a fost asumat de Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, care a criticat dublul discurs din mediul politic, academic și mass-media: declaraţii formale de europenism, combinate cu răspândirea unor informaţii de genul "UE și-a făcut datoria, UE poate să moară". 

În opinia sa, preşedinţia UE reprezintă "un test de normalitate politică, nu un test de performanță": "Dacă preşedinţia e cel mai mare proiect al nostru înseamnă că suntem într-o mare criză de proiecte naţionale".

Creţu a dat exemplul Cehiei, unde a căzut Guvernul în timpul deţinerii președinției, în 2009, dar nu s-a întâmplat nimic, nu s-a dărâmat UE.

Senatoarea PSD a atras atenţia că trebuie să evităm să facem din președinţie "un eveniment glorios", întrucât avem exemple de astfel de abordări: aderarea la Schengen și ridicarea MCV, care au fost transformate "în obiective mari, substitut de obiective naţionale", pentru care s-au cheltuit sume mari de bani, energie, s-au făcut concesii, iar "neatingerea lor a generat frustrări şi sentimentul că alții au ceva cu noi".

Soluţia Erdogan

Fostul premier Victor Ponta, care a vorbit în calitate de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, a apreciat că România nu e pregătită pentru președinția Consiliului, după cum nu e pregătită nici pentru Campionatul European de Fotbal, din 2020.

Ponta a revenit la o marotă de pe vremea când era premier, şi anume participarea la Consiliul European.

El a explicat că şeful guvernului din ţara care asigură preşedinţia este, alături de preşedintele Consiliului European şi preşedintele CE, "cel care e gazdă".

 

"Problema e că liderii europeni nu-l cunosc pe șeful guvernului de la noi, pentru că la Consiliul European participă președintele. Aici e o opinie mai veche a mea: ori facem ca toate ţările europene – şeful guvernului merge la Consiliul European, ori facem ca Turcia - facem un referendum şi desfiiinţăm funcţia de prim-ministru şi am rezolvat problema. Noi, în loc să o rezolvăm, am încurcat-o şi mai tare: acum avem preşedinte, prim-ministru şi şeful partidului (Liviu Dragnea, liderul PSD - n.r.)",

a spus Victor Ponta, întrebându-se cum va organiza Ana Birchall primirea şefilor de stat şi de guvern.

Opiniile specialiştilor

Luminiţa Odobescu, reprezentantul Permanent al României la UE, a subliniat că autorităţile române trebuie să fie atente la provocări şi să urmărească cu mare atenţie toate evoluţiile la nivelul UE, deoarece Uniunea "se mişcă foarte repede pe multe domenii".

Spre deosebire de unii vorbitori, Odobescu a precizat că preşedinţia presupune, în primul rând, rezolvarea problemelor la nivel european.

 

"Sigur, privim preşedinţia ca o oportunitate, să fim mai vizibili, să ne facem mai bine auzită vocea, dar preşedinţia pentru noi înseamnă, în primul rând, să rezolvăm problemele la nivel european, să acţionăm poate … ca un honest broker, ăsta e rolul unei preşedinţii".

Diplomatul ar considera cea mai mare realizarea închiderea perspectivei financiare.

Şi Cristian Bădescu, reprezentant cu însărcinări speciale pentru pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului UE, a subliniat că deţinerea preşedinţiei e o obligaţie a fiecărui stat membru, iar mandatul şi priorităţile se încadrează într-o continuitate, marea majoritate a agendei fiind "preluată şi predată ulterior". Din acest motiv, e nevoie de oameni foarte bine pregătiţi care să ştie foarte bine dosarele.

Bădescu a mai punctat faptul că va fi şi o componentă de crize pe care nu le cunoaştem în acest moment, crize cu care s-au confruntat multe preşedinţii.  

"Agenda face preşedinţia... Modul în care reuşeşti să duci la bun sfârşit obligaţiile pe care le ai în calitate de preşedinte îţi creşte credibilitatea…cred că acesta trebuie să fie unul dintre obiectivele noastre”, pentru ca, după cele şase luni, statele UE să ne privească altfel, a conchis diplomatul român.