ANALIZĂÎn industria de petrol și gaze din ECE e timpul pentru investiții în țevi nu în sonde
Viitorul industriei de petrol și gaze nu este ușor de anticipat, iar investițiile nu mai curg ca în urmă cu doar câțiva ani. Și totuși, Europa Centrală și de Est are câteva proiecte atrăgătoare.
Companiile de transport de gaze din regiune sunt aproape unanime în aprecieri. Reuniți în această săptămână la Varșovia, la un summit pe tema inovațiilor în energie, reprezentanții firmelor din domeniu punctează interesul pentru proiectele de infrastructură energetică. „Suntem interesați de conexiunile regionale”, spune Adam Marzecki, international projects unit manager la transportatorul polonez de gaze naturale Gaz-System. „Coridorul Nord-Sud este vital pentru Europa Centrală și de Est”, completează Janos Feher, director executiv al FGSZ, compania de transport din Ungaria.
România blochează de facto exportul de gaze, deoarece nu a construit conducte de interconectare cu statele vecine, motiv pentru care a fost și dată în judecată de Comisia Europeană. Cu toate acestea, Comisia a acordat recent Transgaz o finanțare de 179 milioane de euro pentru dezvoltarea unei conducte care să facă legătura între Bulgaria și Austria pe teritoriul României (proiectul BRUA).
Într-adevăr, zona Europei Centrale și de Est este foarte bogată în oportunități de investiții, notează Marek Kurkowski, manager în cadrul firmei de consultanță EY. „Este o presiune mare pentru dezvoltarea infrastructurii din Europa Centrală și de Est”, susține Kurkowski. Pe de altă parte, banii alocați pentru explorarea de noi zăcăminte par să fie din ce în ce mai puțini, în contextul actual al prețurilor de pe piața internațională.
Romgaz și Lukoil tocmai au renunțat la un perimetru de gaze din Marea Neagră, spunând că activitățile de explorare nu au dat rezultatele scontate. Mai mult, chiar dacă producătorul român de gaze este interesat de explorări în țările din regiune sau din zona Caspică, Romgaz nu s-a grăbit să se implice într-un alt proiect off-shore.
Prețurile reduse ale țițeiului pe piețele internaționale, dar și incertitudinile ce planează și asupra pieței gazelor naturale au făcut ca numeroase proiecte de investiții în domeniu să fie amânate.
Petrom, cel mai mare producător de petrol din România și unul dintre cei doi mari producători de gaze (alături de Romgaz), a anunțat joi că își va reduce investițiile cu 10-20 la sută în acest an comparativ cu 2015. Mai mult, investițiile în explorare vor fi la jumătate față de cele 1,4 miliarde de lei alocate anul trecut. Compania, care a anunțat o pierdere pentru anul trecut (690 milioane de lei) pentru prima oară de la vânzarea către OMV în 2004, și-a redus în 2015 personalul cu circa 900 de persoane.
În acest context mai degrabă deprimant, Uniunea Europeană presează pentru securitatea energetică a blocului. Comisia Europeană a prezentat marți un pachet de măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu energie, în contextul tensiunilor politice de la frontierele UE. Uniunea importă două treimi din gazul consumat în cele 28 de state, iar o treime din importuri provin de la Gazprom. Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est, cu notabila excepție a României, depind de gazul rusesc. Pachetul include un regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze, care rămâne un element important al mixului energetic al Uniunii, dar și prevederi privind acordurile între țări, consolidarea infrastructurii, capacitatea de stocare.
Securitatea aprovizionării a devenit prioritatea numărul unu a Europei”, remarcă Caius Râpanu, consilier al directorului executiv al Transgaz, compania care operează sistemul de transmisie al gazelor din România. Și totuși, completează oficialul Transgaz, în Europa nu sunt importante doar aspectele strategice, „ci tema comercială primează”.
Chiar dacă multe firme nu mai par dornice să investească în explorare și exploatare, proiectele de infrastructură rămân de interes, potrivit companiilor de transport. Investițiile pentru dezvoltarea sistemului intern de transport se vor regăsi în tariful perceput consumatorilor, spune Feher de la firma ungară FGSZ, în timp ce proiectele de interconectare sunt parțial finanțate de UE. De aceea, instituții financiare multinaționale ca Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiții, dar și bănci comerciale sunt mai mult decât dispuse să finanțeze investiții în transportul de gaze, spune și Marzecki de la Gaz-System.
„Pentru a dărâma barierele trebuie să continuăm integrarea pieței europene, ceea ce înseamnă finalizarea interconectărilor. După aceea, vor urma și schimbări în reglementare”, explică Janos Feher de la FGSZ.
Dar, pe lângă reglementări și integrare, o problemă a Europei rămâne diversificarea surselor de gaze, notează Davide Rubini, reprezentant al Shell. În acest context, dezvoltările din Marea Neagră sau proiecte care țintesc aducerea gazelor din zona Mării Caspice către Europa trebuie susținute mai ales că investițiile private sunt descurajate de prețurile mici de pe piețele internaționale.
În ce constă pachetul adoptat de Comisie?
Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze
Gazele joacă un rol esențial în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și rămâne un element important al mixului energetic al UE. Cu toate acestea, ca urmare a dependenței actuale de surse energetice externe, UE trebuie să consolideze capacitatea piețelor sale de a face față eventualelor întreruperi ale aprovizionării cu gaze. Pentru a profita din plin de beneficiile unei piețe lichide și competitive, este nevoie de o transparență sporită a pieței de gaze a UE. Ca soluție la această fragilitate a sistemului, Comisia propune trecerea de la o abordare națională la o abordare regională în ceea ce privește elaborarea măsurilor de securitate a aprovizionării. Mai mult, propunerea introduce principiul solidarității între statele membre, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a gospodăriilor și a serviciilor sociale esențiale, precum asistența medicală, în cazul în care aprovizionarea acestora este afectată de o criză majoră.
O decizie cu privire la acordurile interguvernamentale în domeniul energiei
UE trebuie să se asigure că acordurile interguvernamentale semnate de statele sale membre cu țările terțe și care sunt relevante pentru securitatea aprovizionării cu gaze a UE sunt mai transparente și că ele respectă pe deplin dreptul UE. În acest sens, această decizie introduce o verificare prealabilă de către Comisie a compatibilității. Evaluarea prealabilă face posibilă verificarea compatibilității cu normele din domeniul concurenței și cu legislația privind piața energetică internă înainte de negocierea, semnarea și parafarea acordurilor. Va fi necesar ca statele membre să țină seama pe deplin de avizul Comisiei înainte de semnarea acordurilor.
Gazul natural lichefiat (GNL) și strategia privind depozitarea gazelor naturale
Europa este cel mai mare importator de gaze naturale la nivel mondial. Capacitatea globală de import de GNL a Europei este semnificativă, ea fiind în prezent suficient de mare pentru a satisface aproximativ 43 % din cererea totală actuală de gaze (2015). Cu toate acestea, se constată în continuare o serie de disparități regionale semnificative în ceea ce privește accesul la GNL. Comisia stabilește o strategie privind gazul natural lichefiat (GNL), care va îmbunătăți accesul tuturor statelor membre la GNL ca sursă alternativă de gaze. Elementele esențiale ale acestei strategii sunt: consolidarea infrastructurii strategice pentru finalizarea pieței interne și identificarea proiectelor necesare care să pună capăt dependenței de o sursă unică de energie a anumitor state membre.
Strategia privind încălzirea și răcirea
Încălzirea și răcirea, în cazul clădirilor și al industriei, consumă jumătate din energia UE. Mai mult, aceste activități utilizează combustibili fosili în proporție de 75 %. Propunerea de strategie privind încălzirea și răcirea pune accentul pe înlăturarea barierelor din calea decarbonizării în cazul clădirilor și al industriei. Aceasta evidențiază, de asemenea, faptul că îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabile vor avea un impact asupra securității energetice. O analiză mai aprofundată a acestui sector este deosebit de importantă, deoarece UE dorește să își îmbunătățească independența față de furnizorii externi.
Sursa: Comisia Europeană
Comentarii