Iniţial, Comisia Europeană a propus condiţionarea fondurilor UE de respectarea statului de drept, începând cu 2021. Acum, comisarul pentru buget înaintează un termen de 10 ani pentru impunerea unor condiţionalităţi.

"Suntem foarte îngrijoraţi de actuala situaţie a statului de drept din România. Am spus asta în mod clar de mai multe ori şi am cerut Guvernului român să-şi asume responsabilitatea. Independenţa Justiţiei nu trebuie îngrădită, iar lupta anticorupţie trebuie să continue în mod ferm", a declarat marţi, înainte de reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG), secretarul german de stat pentru afaceri europene, Michael Roth.

Oficialul a declarat că Guvernul german sprijină oferta de dialog a Comisiei Europene către Guvernul român şi aşteaptă ca, prin dialog, să se facă paşi "substanţiali" în direcţia corectă. 

În conferinţa de presă de la finalul reuniunii, comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a declarat că împărtăşeşte îngrijorările Guvernului german şi ale prim-vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, privind statul de drept în România. 

"Statul de drept e o valoare imprtantă a UE şi a fost încă de la început. Se află la baza Uniunii şi e valabil pentru toate statele membre, fiind prevăzut în Tratatul de la Lisabona. Comisia are nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a lua măsuri, dacă statul de drept e subminat sau îngrădit", a reamintit comisarul, adăugând că Executivul de la Bruxelles e în "contact strâns" cu reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti. 

Oettinger a mai precizat că Frans Timmermans trebuie să decidă ce paşi se vor lua în cazul României, dacă există incompatibilităţi cu statul de drept. 

Solicitările Berlinului

Michael Roth a reamintit că Germania are trei propuneri în vederea unei mai bune monitorizări a statului de drept în toate statele membre: un sistem de monitorizare peer review, folosit anual, tăierea fondurilor de coeziune şi structurale pentru statele care nu respectă principiile statului de drept - un punct important pentru Germania în cadrul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual - şi consolidarea societăţii civile, care să vegheze la respectarea statului de drept şi a valorilor europene.

Oettinger a subliniat faptul că el este cel care a propus condiţionarea fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept, prin reducerea fondurilor pentru anumite programe sau interzicerea participării la anumite programe. 

Comisarul a declarat că o majoritate de două treimi din Parlamentul European susţine acest demers, precizând că este "optimist" că această condiţionare va fi aplicată în următorii 10 ani. 

Amânare a condiţionării

În realitate, declaraţia comisarului pentru buget arată că Executivul european nu va reuşi să impună aceste condiţionalităţi începând cu 2021, aşa cum intenţiona anul trecut, când a lansat propunerile.

"Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept”, declara pe 2 mai 2018 preşedintele Jean-Claude Juncker, la momentul prezentării propunerii CE privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

Pe 17 ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat reguli privind restricționarea finanțării acordate statelor membre care înregistrează deficiențe în privința statului de drept.

Proiectul a fost transmis Consiliului UE, unde pare că s-a împotmolit.

În lipsa unor măsuri concrete, Comisia a lansat în aprilie un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare.