Reprezentanții din industria tutunului și Comisia Europeană nu sunt de acord în privința eficienței sistemului de urmărire și localizare a produselor din tutun propus de UE, al cărui scop inițial era cel de a reduce traficul ilegal.

Potrivit raportului anual KPMG, finanțat de industria tutunului, consumul țigărilor de contrabandă din Uniunea Europeană a crescut cu 3,9%, adică cu 1,3 miliarde de țigări în 2021, urmând unei creșteri de 2,3 % în 2020.

Comisia Europeană a adoptat în 2017 un sistem de urmărire și localizare, ca parte din Directiva Produselor de Tutun (TPD), care, conform comisarului pentru sănătate din momentul respectiv, Vytenis Andriukaitis, ar putea ajuta la combaterea comerțului ilegal. „Uniunea Europeană a făcut un pas înainte în ceea ce privește combaterea comețului ilicit de tutun”, a declarat fostul comisar pentru sănătate. Totuși, o replică din partea actualului comisar pentru sănătate, Stella Kyriakides, la o întrebare din cadrul Parlamentului European, a transmis un mesaj confuz în ceea ce privește rolul sistemului de urmărire și localizare.

„Sistemul colectează informații care se referă exclusiv la lanțul legal de aprovizionare cu produse din tutun, incluzând țigări și tutun de rulat, care sunt în prezent singurele două categorii de produse din tutun acoperite de sistem. Dar sistemul nu oferă nicio informație despre comerțul ilicit al acestor produse”.

Peter Van Der Mark, secretarul general al Asociației Europene a Consumului de Tutun (ESTA) a menționat că intenția Comisiei a fost să identifice, cu ajutorul sistemului de urmărire și localizare, care sunt acele puncte din lanțul de aprovizionare legal în care sunt deturnate produsele către piața neagră. Și, comentând replica lui Kyriakides, el a afirmat că: „Motivul pentru care Comisia nu a efectuat niciodată o evaluare a sistemului și nu a comunicat niciodată informații concrete cu privire la rezultatele acestuia este, probabil, acela că nu are cu ce să se mândrească, deoarece Comisia și-a dat seama până acum că ipotezele pe care se baza sistemul erau greșite”. „Între timp, producătorii iliciți și contrabandiștii din întreaga Europă nu se simt deloc deranjați și își continuă "afacerea" foarte profitabilă, în timp ce mai multe companii europene mici și-au închis deja activitatea”, a adăugat el.

Potrivit lui van Der Mark, sistemul nu a funcționat, deoarece obiectivul său „declarat” a fost acela de a reduce comerțul ilicit. „Numai în 2021, aproape 100 de fabrici ilegale de tutun au fost desființate în UE, așadar până și producția ilicită în UE este în creștere și există puține indicii că comerțul ilicit s-ar fi redus de când a fost înființat sistemul de urmărire. De remarcat că rapoartele vamale atunci când fabricile ilicite sunt desființate indică adesea faptul că producția este destinată țărilor cu taxe ridicate, cum ar fi Franța”, a spus el.

Observații „indirecte”

Un oficial al UE a luat însă apărarea sistemului de urmărire și localizare, declarând despre acesta că este elementul-cheie din strategia Comisiei pentru anul 2023 în lupta cu traficul ilegal de tutun. „De când a fost lansat, în mai 2019, sistemul a obținut și a înregistrat informații privind peste 100 de miliarde de pachete de țigări și de tutun de rulat, adică cele două categorii de produse din tutun acoperite de către sistem în momentul de față, precum și operațiunile logistice și financiare ce privesc aproape un milion de operatori economici și peste un milion și jumătate de facilități”, a declarat oficialul UE pentru EURACTIV.

Același oficial a explicat că deși sistemul colectează informații care se referă exclusiv la lanțul legal de aprovizionare cu produse din tutun, permite, de asemenea, „observarea indirectă” a comerțului ilegal, „permițând statelor membre să identifice nereguli în circulația produselor din tutun și să determine momentul în care un produs a fost deturnat către piața ilicită”. „Din acest motiv, din 2019 și până astăzi, sistemul a adus o contribuție semnificativă în lupta Uniunii Europene pentru combaterea comerțului ilegal de tutun”, a adăugat oficialul.

EURACTIV a relatat anterior și despre apariția în cadrul comerțului ilicit a țigărilor „albe”, adică țigări produse în mod legal în țări din afara UE, dar care sunt apoi introduse prin contrabandă și comercializate ilegal. Comerțul ilegal și taxele Reprezentanții industriei de tutun susțin, de asemenea, că majorarea accizelor la tutun contribuie la dezvoltarea pieței negre. Aceștia citează ca exemplu constatarea raportului KPMG conform căruia țările care au crescut drastic impozitarea tutunului - cum ar fi Franța și Irlanda - înregistrează în prezent cel mai semnificativ comerț ilicit cu tutun. Franța impozitează cu 6,61 euro, iar Irlanda cu 8,42 euro, în timp ce media europeană a accizelor este de 3,34 euro.

În mod contrar, raportul sugerează că țări cu accize mai mici precum Polonia (2,03 euro), Italia (3,09 euro) sau Germania (3,40 euro) au cel mai scăzut nivel al traficului ilegal. Pe de altă parte, Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au insistat asupra faptului că pentru a reduce fumatul este esențial ca tutunul să devină inaccesibil prin mărirea taxelor.

OMS a specificat că comerțul ilicit reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice, deoarece sporește accesul la produsele din tutun, dar respinge argumentul celor din industria tutunului cu privire la legătura dintre creșterea impozitului și comerțul ilicit, declarând că acesta depinde de mulți factori.

Potrivit OMS, „comerțul global cu produse ilegale din tutun are loc atât în jurisdicții cu taxe scăzute, cât și în jurisdicții cu taxe ridicate și rezultă din lipsa de control asupra producției de țigări și a circulației țigărilor peste granițele internaționale”. OMS mai precizează și că traficul ilegal este mai des întâlnit în țări cu venituri mai mici decât în țări cu venituri mari și dă ca exemplu Marea Britanie. „În perioada 2000-2014, prețul țigărilor a crescut de mai mult de două ori în Regatul Unit, în timp ce incidența fumatului și comerțul ilicit au scăzut, iar veniturile din accizele pe tutun au crescut.”

Într-un interviu acordat EURACTIV, profesorul Andrzej Fal a luat apărarea sistemului de impozitare ca fiind „singurul instrument fiscal” de care dispun statele pentru a lupta împotriva fumatului. „Desigur, ne putem aștepta la dezvoltarea unei piețe neagre, dar nu de aceea avem poliție care să lupte împotriva ei?

Nu putem spune că nu mărim acciza, pentru că nu va funcționa”, a declarat profesorul Fal, adăugând că: „Dacă o țară afirmă acest lucru, atunci ar trebui să facă schimbări importante”. Însă acest gen de afirmație este contestată de secretarul general al ESTA, Peter Van Der Mark: „Avem într-adevăr multe motive să credem că o impozitare prost gândită alimentează comerțul ilegal, în special prin creșterea cererii de produse ieftine, atunci când consumatorii se confruntă cu constrângeri bugetare”, a spus el, sugerând ca exemple Franța și Irlanda.

Un sondaj publicat la 4 aprilie 2023 și finanțat de Philip Morris International (PMI) a arătat că 83% dintre francezi consideră că majorările excesive ale accizelor încurajează comerțul ilicit de tutun, deoarece piața neagră oferă acces la produse mai ieftine. Peter Van Der Mark a mai subliniat că sistemul german este mai eficient prin aplicarea de „creșteri treptate și moderate ale taxelor pentru a evita șocurile de pe piață, reducând în același timp accesibilitatea la produse din tutun și incidența fumatului”. „Credem că structura de impozitare germană permite acest lucru.

Germania, spre deosebire de Franța, menține o diferență de impozitare între țigări și tutunul de rulat. Prin urmare, consumatorii cu mai puțini bani pot rămâne pe piața legală, în loc să caute alternative mai ieftine și, cel mai probabil, ilicite”, a adăugat acesta.