Redacțiile din Europa sunt încă predominant albe și de clasă mijlocie, deși societățile se schimbă cu o viteză rapidă. Experții solicită sectorului să se schimbe și să le permită jurnaliștilor să reflecte societatea așa cum este.

Acest articol e parte din Special Report EURACTIV Rolul Mass-media în combatera discriminării

Timp de multe decenii, persoanele cu un istoric al migrației au fost considerate o excepție în redacții. Din fericire, lucrurile sunt în schimbare.

În zilele noastre, jurnaliștii migranți sunt din ce în ce mai vizibili în calitate de redactori, prezentatori de știri sau moderatori.

Cu toate acestea, un studiu recent realizat de Institutul Reuters pentru Cercetarea Jurnalismului (Reuters Institute for the Study of Journalism), care a examinat componența consiliilor editoriale a celor mai importante medii online și tipărite din diferite țări, a arătat date îngrijorătoare. Studiul - bazat pe date la nivelul anului trecut - se referă la redactorii-șefi din 100 de organizații mass-media online și tipărite din diferite țări, inclusiv în Germania, Suedia și Marea Britanie.

Conform studiului, niciuna dintre marile companii media din Germania și Marea Britanie nu are un redactor-șef care nu este alb. În plus, tuturor celor trei țări le lipsesc jurnaliștii care nu provin din contexte urbane și jurnaliști ale căror familii fac parte din categorii defavorizate din punct de vedere economic.

În special în Germania și Suedia, sunt subreprezentați în rândul jurnaliștilor și ai altor profesoniști din domeniu persoanele care provin din rândul migrației - redactorii găsesc explicații prin prisma faptului că limba nu ar fi bine stăpânită de aceștia sau că pregătirea educațională e insuficientă. Lucrurile stau la fel în majoritatea redacțiilor europene.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a declarat pentru EURACTIV că subreprezentarea persoanelor cu origini rasiale sau etnice minoritare în mass-media, inclusiv în redacții, rămâne o problemă care trebuie soluționată, iar Comisia Europeană este gata să ofere sprijine financiar în acest sens. „Comisia va susține, de asemenea, aceste eforturi cu finanțare, de exemplu prin programul Europa Creativă, unde avem pentru prima dată un pachet dedicat pentru pluralismul media și alfabetizarea media”, a spus Jourová.

Totodată, întrebată despre progresele înregistrate în diversificarea redacțiilor europene, Jourova a spus că Media Pluralism Monitor „colectează date și informații cu privire la evoluția situației”, astfel încât Comisia să poată avea o imagine cuprinzătoare. „Monitorul arată în mod clar că există teme pentru noi toți, la nivel european și național și pentru sectorul în sine”, a spus ea.

Cu toate acestea, au existat puține sondaje valabile până acum care să ofere informații despre compoziția și nivelul de diversitate al redacțiilor europene. Experții consideră că, atâta timp cât redacțiile nu au statistici, din perspectiva istoricului migrației, despre membrii lor, este dificil să se vorbească despre măsuri concrete de promovare a diversității sau incluziunii. Totodată, foarte puține companii media sunt cu adevărat interesate în colectarea datelor privind diversitatea internă sau dedicarea unei cote în acest sens.  

„Organizațiile media care nu dețin indicatori, nici măcar interni - cu privire la compoziția redacțiilor și a personalului sau a conținutului și a experților - puteți paria că nu fac o treabă grozavă în materie de diversitate”, a spus Alexandra Borchardt, asociat la Reuters Institute for the Study of Journalism, Universitatea Oxford.

Borchardt, care a scris recent recomandări pentru Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), nu crede că majoritatea redacțiilor europene vor trece testul diversității. Raportul său include zece recomandări pentru ca redacțiile să fie mai diverse, pentru a le permite să identifice talentul și să reflecte societatea despre care relatează.

„Există din ce în ce mai mulți algoritmi și recomand cu tărie redacțiile pentru a-și dezvolta proprii algoritmi. Aceste măsuri asigură faptul că anumite subiecte sunt aduse la cunoștința oamenilor", a spus Borchardt, dând ca exemplu Radioul public suedez, care dezvoltă un algoritm etic menit să asigure un conținut mai divers. „Editorii sunt oameni, ei pot fi părtinitori, iar algoritmii pot face măcar unele sugestii pentru varietate și diversitate -  acesta este și un mod de a lupta împotriva stereotipurilor”, a adăugat ea.

În același timp, Borchardt consideră că în multe organizații media europene practicile de recrutare trebuie să se schimbe. „Dacă recrutați talente, trebuie să vă asigurați că recrutați un mix de talente; în special în jurnalism, conducerile s-au obișnut să primească CV-uri de candidați cu înaltă calificare, din care să poată alege, și nu s-au gândit prea mult la reprezentarea în redacție - acest lucru s-a schimbat destul de mult ”, a spus ea.  „Dar, dacă angajezi candidați diferiți și nu schimbi nimic în cultura organizațională, atunci diversitatea nu va avea niciun impact, de exemplu, asupra programului sau a conținutului”, a adăugat Borchardt.  

Potrivit acesteia, organizațiile mass-media cad adesea și în capcana jurnalistului care scrie doar despre propria sa minoritate. „Dacă lăsați minoritățile să scrie tot timpul numai despre propriile comunități, atunci acest lucru perpetuează stereotipurile și, de asemenea, nu le ia în serios interesele și nevoile lor”, a adăugat ea.  

Pentru mulți experți, BBC, care elaborează planuri dedicate diversității și le monitorizează și le dezvoltă în mod transparent, este văzut ca un model. "Să privim către BBC e important, deoarece cred că sunt cu adevărat înaintea curbei din multe puncte de vedere, atât în ceea ce privește integrarea diversității, cât și la nivelul dezbaterilor pe această temă", a spus Borchardt.  

Renate Schroeder, directorul Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ), a declarat că nu există „consens asupra faptului că o cotă ar fi ceea ce trebuie”. Întrebată dacă stimulentele financiare ar putea schimba comportamentul în sector, în special în mass-media private, ea a spus că este puțin probabil, deoarece organizațiile nu pot fi forțate să se angajeze în diversitate.  

„Trebuie să înțeleagă că diversitatea se referă și la implicarea publicului. Este atât de important să creăm încredere, deoarece, din ceea ce vedem în acest moment, mass-media nu sunt luate în serios", a spus Schroeder. Un exemplu ar fi dezbaterea despre știri false din SUA, unde mass-media liberale sunt văzute ca dușman, deoarece sunt în principal albe, de clasă mijlocie și de fond anglo-saxon și nu reflectă alte părți ale societății. „Desigur, ceea ce face diferența este originea etnică, genul. Dar este și backgroundul social al jurnaliștilor. Majoritatea jurnaliștilor provin dintr-un mediu de clasă mijlocie ”, a spus Schroeder.

[editat în limba engleză de Zoran Radosavljevic, traducere și adaptare în limba română de EURACTIV.ro]


Interviu EURACTIV Věra Jourová: Mai sunt multe de făcut pentru diversitatea în mass-media

Mai mult pe EurActiv »