România are un grad de absorbție a fondurilor europene de 90% pentru exercițiul financiar 2014-2020, afându-se pe locul 4 în UE, spune premierul Marcel Ciolacu.
Autoritățile și-au asumat că vor aduce anul acesta "rata de absorbție cât mai aproape de 100%", susține ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.
Premierul Nicolae Ciucă susține într-un mesaj postat pe Facebook faptul că rata de absorbție a fondurilor europene de 64,5% plasează România la un nivel egal cu Germania și foarte aproape de Franța (65%).
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut simplificarea procedurilor, reducerea birocrației și cursuri de pregătire a angajaților implicați într-o discuție pe tema absorbției fondurilor europene.
Absorbția fondurilor UE s-a accelerat în prima jumătate a anului, când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a gestionat plăți de peste un miliard de euro remise beneficiarilor, a spus titularul portofoliului, Cristian Ghinea.
Implementarea programelor operaționale din cadrul financiar multianual va începe în 2022, estimează ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, care spune că banii oricum nu pot fi atrași în prezent.
Sectorul de transporturi a înregistrat o absorbție record a fondurilor europene în primele pareu luni ale anului, susține ministrul transporturilor, Cătălin Drulă.
Autoritățile au efectuat plăți în valoare de circa 6 miliarde de euro din fondurile puse la dispoziție de UE pentru dezvoltarea rurală, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Într-un scurt interviu acordat EurActiv, eurodeputatul PNL Daniel Buda a oferit câteva sfaturi fermierilor români în contextul modificărilor la Politica Agricolă Comună în următorul exercițiu financiar multianual.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.