Mai bine de 12 țări mai mici din UE se opun eforturilor de unificare a piețelor de capital fragmentate ale Europei, subliniind politicile dificile din jurul unui efort de reformă financiară care durează de un deceniu.
Summitul celor 27 din 17 aprilie privind competitivitatea ar trebui să stimuleze finalizarea acestui proiect imens, esențial pentru construirea autonomiei strategice la care aspiră Europa, explică Stephane Lauer în Le Monde.
Un amendament aprobat de europarlamentari precizează că această numire "ridică întrebarea dacă au fost luate în considerare principiile meritului, genului și echilibrului geografic".
Înainte de alegerile europene din iunie, Parlamentul European a intrat în stare de alertă, pe măsură ce presiunea crește pentru un răspuns la un nou scandal privind influența rusă care zguduie instituția.
Urmare a deciziei Consiliului UE privind reducerea voluntară de energie stabilită în 2022 consumul de gaz a scăzut cu peste 18% în 2022 și 2023, comparativ cu ultimii 5 ani, peste ținta stabilită. Însă, România nu a redus consumul.
Ministrul polonez de Externe a respins ideea "înghețării" conflictului, așa cum a propus în Parlament șeful Partidului Social Democrat (SPD) din Germania, relatează publicația spaniolă ABC.
Confruntați cu un nou sentiment de urgență, liderii UE se întâlnesc joi la Bruxelles pentru a discuta în legătură cu un sprijin militar mai durabil acordat Ucrainei, în timp ce își întăresc propria apărare.
Germania și Franța s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără și România, care cer Băncii Europene de Investiții să își majoreze finanțarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea blocului comunitar.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.