Coșul obișnuit de produse de consum mai ieftin în supermarketurile grecești decât în cele din Franța, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, Germania și România, conform Capital GR.
Ministerul Agriculturii a publicat în transparență decizonală proiectul de HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
În timp ce unele țări au luat deja măsuri împotriva fenomenului cunoscut sub denumirea de „shrinkflation”, unde cantitatea produselor este redusă, dar totusi își păstrează prețul, premierul Marcel Ciolacu abia acum vorbește despre măsuri.
În căutarea disperată de soluții împotriva „epidemiei” de obezitate, problemă care afectează peste un miliard de oameni din lume (unul din opt), postul, o procedură aparent simplă și economică, a apărut soluția ideală.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri proiectul de lege pentru aprobarea OUG care prevede prelungirea limitării adaosului comercial la alimente de bază până la finele anului 2024.
O lege pentru stoparea risipei alimentare a fost adoptată marți de Camera Deputaților, în contextul în care studiile arată că între 30% și 50% din mâncarea pe care românii o cumpără este aruncată la gunoi în fiecare lună.
Guvernul se pregătește să prelungească cu încă 2 luni plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, însă lista cu produse a suferit unele modificări.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni seară că a decis să prelungească cu 60 de zile ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat miercuri dimineață că se va întâlni cu retailerii din România pentru a discuta despre continuarea măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, inclusiv cele care vor fi căutate de Paște.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.