Partidele componente ale alianței Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) au depus joi la instanța de contencios administrativ acțiunea împotriva OUG de comasare a alegerilor europarlamentare și locale, invocând încălcarea Constituției.
Din cauza lipsei de acțiune a deputaților, de la 1 martie nu mai are cine să ancheteze corupția celor care dețin funcții înalte în statul bulgar, scrie cotidianul Sega.
Procurorul general Alex Florența a anunțat miercuri că parchetele înregistrează un minim istoric de 69% în ceea ce privește gradul de ocupare a schemei de personal.
Printre politicienii vizați, se numără vicepremierul și ministrul de externe, Maria Gabriel, precum și o serie de alți miniștri, scrie www.focus-news.net.
Ministra justiției, Alina Gorghiu, și omologul japonez, Ryuji Koizumi, au semnat miercuri prima declarație de cooperare între ministerele de resort în domeniul justiției de la stabilirea Parteneriatului Strategic.
Executivul a aprobat un proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave.
Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență prin care 15 juriști urmează să se ocupe de toate procesele intentate statului român, cum ar fi cel cu Pfizer sau Roșia Montană
Prima Directivă anticorupție din istoria Uniunii Europene, pentru care eurodeputata și copreședinta REPER, Ramona Strugariu, este responsabilă a Parlamentului European, a trecut de votul europarlamentarilor din Comisia LIBE.
România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe în privința implementării măsurilor anticorupție, cu 46 de puncte din 100 posibile, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte).
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.