Curtea Constituțională a stabilit că legislația care interzice fumatul în spațiile publice închise este conformă cu legea supremă. Care sunt însă efectele pentru afacerile care se desfășoară în spațiile închise?

La o primă vedere, scăderea vânzărilor de țigări ar fi un posibil efect al intrării în vigoare a noilor reglementări (cel mai probabil în martie). Produsele din tutun sunt și un important contributor la bugetul de stat, care a adunat 8,3 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) din acciza pe tutun în 2014 (datele pe 2015 nu sunt încă disponibile).

Producătorii de țigarete nu sunt însă îngrijorați. Mai întâi, pentru că exemplele altor țări arată că interzicerea fumatului în spațiile publice nu are consecințe directe asupra incidenței fumatului. Mai apoi, oricum o mare parte din producția locală este exportată. 

„Nu atât industria tutunului, cât mai degrabã sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering – n.r.) va fi cel afectat”, a declarat pentru EurActiv.ro Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria. Declarația a fost făcută în decembrie, după ce Parlamentul a votat legea, care a fost miercuri validată de Curtea Constituțională. „Reprezentanții HoReCa din Bulgaria susțin că interdicția a adus pierderi statului, sectorului HoReCa și pieței muncii (114 milioane de euro și pierderea a 30.000 de locuri de muncă)”.

Totuși, nici patronii de restaurante nu par prea îngrijorați. „Nu credem că vor fi probleme legate de încasări din moment ce fumatul va fi interzis peste tot”, a spus, pentru EurActiv.ro, Octav Dura, secretar general al HORA - Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România. „Cred că vor fi mai degrabă câștiguri, nu pierderi”.

Poziția HORA de după adoptarea legii este radical diferită față de momentul apariției inițiativei. În aprilie 2015, patronatul avertiza că stabilitatea financiară a 85 la sută dintre restaurantele și cafenele din țară ar fi afectată de înăsprirea legislației anti-fumat. „Adoptarea interzicerii totale a fumatului în restaurante, cafenele, baruri, pub-uri și cluburi în România va avea un impact economic și social negativ. Interdicția va afecta puternic industria ospitalității și va determina creșterea șomajului”, spunea președintele de atunci al HORA, Tinu Sebeșanu.

De altfel, și poziția producătorilor de țigarete a evoluat după ce în aprilie depuneau la Parlament un punct de vedere în care cereau efectuarea unui studiu de impact al proiectului de amendare a legii privind combaterea efectelor fumatului, deoarece acesta ar putea duce la pierderea a 20.000 locuri de muncă și la înjumătățirea afacerilor pentru circa 50% din unitățile care vând țigarete.

În ianuarie 2015, viziunea este ușor schimbată. Dragoș Petrescu, proprietarul lanțului de restaurante City Grill și președintele actual al HORA, spune într-un interviu pentru wall-street.ro că, după implementarea legii antifumat, în primele săptămâni sau luni vânzările vor scădea, dar că ulterior piața își va reveni.

 

„Mă aștept să nu se mai fumeze în restaurantele din România, în interior, și am încredere că această măsură nu va diminua cifra de afaceri sau profitabilitatea restaurantelor”

Potrivit unui sondaj desfășurat în rândul operatorilor de localuri de către HORA în 2014, 60 la sută din repondenți apreciau că numărul de clienți și veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. Cei mai pesimiști erau proprietarii de baruri, cluburi și cafenele, 85 de procente dintre aceste tipuri de facilități estimând o scădere semnificativă a numărului de clienți.

Ce se întâmplă în alte țări 

Potrivit Comisiei Europene, 17 dintre cele 28 de state membre interzic total fumatul în spațiile publice închise, mijloacele de transport în comun și clădirile de birouri, în timp ce alte țări au anumite restricții.

Potrivit comunicatului HORA din aprilie 2015, „statele membre UE care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalității”. În sprijinul acestei idei, sunt mai multe studii, dar, în egală măsură, sunt și cercetări care arată că nu este nicio legătură între interdicțiile privind fumatul și închiderea restaurantelor.

Spre exemplu, o cercetare efectuată de CR Consulting în Marea Britanie a relevat că 4.800 de pub-uri din întreaga țară au fost închise după interzicerea fumatului în spațiile închise. Totuși, nu doar interdicția a fost cauza, remarca presa britanică. Studiul analizează perioada iulie 2007-decembrie 2010 în care au avut loc mai multe evenimente, plecând de la recesiune, care a diminuat apetitul de consum în general, la reguli de urbanism și prețurile mai mici ale băuturilor din supermarketuri, până la creșterea semnificativă a accizelor la bere.

E greu de spus cât de mare a fost influența legislației anti-fumat, dar un alt studiu notează că vizitele fumătorilor în pub-urile britanice au scăzut cu 74 la sută, în timp ce creșterea numărului de vizite ale nefumătorilor a fost de numai 6 la sută.

De cealaltă parte, un studiu făcut în nouă state din SUA susține că legislația anti-fumat nu ar avea efecte economice negative asupra numărului de angajați sau veniturilor obținute de baruri și restaurante. Raportul, efectuat de RTI International - un institut de cercetare independent, a fost finanțat de CDC Foundation, o organizație non-profit din domeniul sănătății. 

Câteva cifre de context 

În România, un sfert din persoanele în vârstă de peste 15 ani fumează, potivit datelor Institutului Național de Statistică. Exemplele altor țări arată cã interzicerea fumatului în spațiile publice nu are consecințe directe asupra incidenței fumatului. În Spania, Grecia sau Bulgaria, fumatul în spațiile publice este interzis, dar prevalența fumatului este mai mare decât în România (și peste media europeanã), arată datele JTI.

Sistemul de sănătate a plătit, în 2012, 1,2 miliarde de lei pentru tratarea unor boli cauzate strict de fumat, din 4,3 miliarde de lei pentru tratarea bolilor asociate fumatului, potrivit primului Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 40.000 de oameni mor anual în România din cauza bolilor atribuibile fumatului.

Un sondaj dat publicității de IRES miercuri arată un larg suport pentru interzicerea fumatului în spațiile publice închise:

 

79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice.

Aproximativ o treime dintre respondenți susțin că legea le va schimba comportamentul referitor la ieșirile în oraș: astfel, 15% dintre intervievați spun că vor ieși mai des, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar. Totuși, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

O veste bună pentru proprietarii celor peste 24.000 de firme care au domeniul principal de activitate „Restaurante și alte activități de servicii de alimentație".