Președintele Comitetului de coordonare a vaccinării, Valeriu Gheorghiță, a explicat marți că a fost foarte dificil pentru autoritățile române să ia o decizie privind vaccinul AstraZeneca după ce 13 țări europene au suspendat temporar vaccinarea.

”În România, în urma unei ședințe extraordinare, care a avut loc cu experți reprezentanți de la Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, Ministerul sănătății și Comitetul Național de Vaccinare, am decis continuarea, la acest moment, a vaccinării cu vaccin de la compania AstraZeneca, vaccin care este autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului, față de care Agenția Europeană a Medicamentului și-a menținut acealași nivel de recomandare, adică, beneficiile la acest moment depășesc riscurile și, din acest punct de vedere, se recomandă vaccinarea, fără să existe, repet, legat de evenimentele tromboembolice raportate la nivel european, semnale ale unei frecvențe mai mari decât în populația generală nevaccinată”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Valeriu Gheorghiță.

Analiza pe 17 milioane de persoane vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca a arătat un număr de 37 de evenimente tromboembolice raportate, 15 evenimente de tromboză venoasă profundă și 22 de evenimente de embolie pulmonară.

”Ca nivel de frecvența, vorbim de aproape un caz la un milion de persoane vaccinate, ceea ce este mult sub frecvența anticipată la nivel populațional, în condiții bazale, la populația nevaccinată, în care aceste evenimente au o frecvență anuală cumulată de un caz la o mie de persoane”, a explicat coordinatorul campaniei de vaccinare, amintind că Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) reevaluează toate datele colectate și raportate la nivel european.

Valeriu Gheorghiță spune că decizia de a continua sau a stopa temporar vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca a fost una ”extrem de dificilă”:

 

”Am pus în balanță, poate a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care a trebuit să le luăm. Cred că cea mai ușoară decizie ar fi fost cea în care să zicem stop, ne oprim și noi, însă trebuie să punem în balanță beneficiile vaccinării, ținând cont de faptul că ne aflăm în plină pandemie, cu mii de oameni care sunt diagnosticați zi de zi, oameni care ajung în spital, care se internează, ajung în Secția de ATI și, din păcate, parte dintre ei își pierd viața din cauza maladiei COVID-19. Deci, acestea ar fi, pe de o parte, beneficiile și lucrurile la care noi ne-am gândit, pe de altă parte, riscurile sunt cele legate de evenimentele tromboembolice raportate la nivel european, care, repet încă o dată, nu au o frecvență mai mare decât cea care se anticipează în rândul populației generale, frecvență pe care o întâlnim până la a avea de-a face cu vaccinul de la compania AstraZeneca. Nu au fost raportate pentru niciun tip de vaccin, indiferent că vorbim de vaccinuri împotriva COVID-19, evenimente trombotice sau tromboembolice”.

În România, la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, au fost raportate, după vaccinarea anti-COVID, modificări ca coagulare sau evenimente trombotice, însă niciunul dintre aceste cazuri nu este încă confirmat din punct de vedere medical:

"La ANMDM au fost raportate de pacienți 10 modificări ca coagulare sau evenimente trombotice, tromboembolice, niciunul dintre ele nu este încă confirmat din punct de vedere medical și investigat. Ne-am uitat peste aceste date chiar în cursul ședinței. Pot să vă spun că există dubii foarte mari supra veridicității acelor date, dar ele necesită o confirmare și o investigare completă din punct de vedere medical. Nicio reacție adversă raportată de profesioniștii din domeniul sănătății nu menționează un eveniment tromboembolic. De asemenea, sunt alte două evenimente raportate și pentru, de pildă, compania Pfizer. În ceea ce privește tipul loturilor, erau trei loturi diferite din care se raportau aceste evenimente”.

Una dintre recomandările ferme este aceea de a continua monitorizarea și raportarea ”cât se poate de minuțioasă” a tuturor reacțiilor adeverse raportate și încurajarea raportării acestora atât de către beneficiari, cât și de profesioniștii din sănătate.

- În ultimele 24 de ore, pentru vaccinul de la AstraZeneca, au fost anulate 33.000 de programări din totalul celor 446.896 de programări care erau în platforma informatică de programare. 

- La acest moment, în centrele de vaccinare unde avem vaccin de la compania AstraZeneca mai sunt aproximativ 18.347 de locuri libere, din peste 100.000 cât erau disponibile la sfârșitul acestui weekend.

- Pentru centrele de vaccinare în care este distribuit vaccinul Pfizer, 716.893 de locuri sunt ocupate, ceea ce înseamnă și doza unu și doza doi, din care sunt 173.112 persoane pentru doza unu.

- În centrele unde este distribuit vaccinul Moderna sunt 115.319 persoane programate pentru doza unu și doi, din care majoritatea - 107.000 - sunt persoane programate la prima doză.

- Prima tranșă de doze de vaccin anti-COVID de la Johnson&Johnson ar putea să ajungă în România în a doua parte a lunii aprilie, dar cantitatea nu va fi una consistentă.

- 96 de echipe mobile de vaccinare anti-COVID care au imunizat în perioada 8-12 martie persoane din centrele rezidențiale, persoane imobilizate, persoane din centre de dializă și persoane fără adăpost.

- Din 23 martie vor fi deschise 65 de cabinete noi de vaccinare la nivel național, dintre care 54 se vor afla în București.

Directoarea EMA, Emer Cooke: Beneficiile vaccinării cântăresc mult mai mult decât riscurile COVID-19

Mai mult pe EurActiv »