Noul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat la Bucureşti că cetăţenii R. Moldova îşi doresc relaţii bune şi cu Estul şi cu Vestul.

România a avut un "rol decisiv" în tranziţia de putere de la Chişinău, care până la urmă s-a dovedit a fi paşnică, a afirmat luni Nicu Popescu, într-o conferinţă comună de presă cu omologul român, Teodor Meleşcanu.

"România a fost prima ţară care, într-o declaraţie publică, a apelat la o tranziţie paşnică", a explicat Popescu, întrebat în legătură cu rolul decisiv jucat de Bucureşti.

Cei doi oficiali au abordat subiectul relaţiei bilaterale, "una care se bazează pe o limbă comună, o istorie comună şi un parteneriat privilegiat şi strategic pentru zeci şi sute de ani înainte", a declarat şeful diplomaţiei moldovene. Discuţiile s-au axat pe modul în care această relaţie poate fi umplută "cu lucruri concrete", care aduc beneficii cetăţenilor moldoveni şi români.

R. Moldova are un singur vector de pol externă: integrarea europeană, acesta fiind acceptat de toate forţele politice de la Chişinău, a subliniat ministrul moldovean de externe, adăugând că anul trecut 68% din exporturile ţării sale au ajuns în UE şi peste 20% în România.

În acelaşi timp, el a dat asigurări că subiectul federalizării nu e pe agenda politică a R. Moldova, iar Guvernul are tot interesul să uşureze viaţa cetăţenilor care trăiesc în regiunea transnistreană.

Trebuie făcuţi "mici paşi de deschidere", dar nu există o majoritate parlamentară privind federalizarea şi 80% dintre cetăţeni nu sunt de acord.

În ceea ce priveşte relaţia cu România, Guvernul Sandu doreşte deblocarea unor proiecte care nu au mers prea bine în ultimul timp, în special construirea conductei de gaz de la Ungheni la Chişinău. 

Pe plan european, noul guvern speră în deblocarea asistenţei externe.

Relaţii bune cu Rusia

Cabinetul condus de Maia Sandu îşi doreşte ca Rusia să-şi retragă trupele din Transnistria, aşa cum au dorit şi precedentele guverne.

În acelaşi timp, din motive economice, moldovenii vor o relaţie bună cu Rusia.

Întrebat ce rol joacă Rusia în ecuaţia strategică de la Chişinău, Popescu a explicat că doar 8% din exporturile R. Moldova se duc pe piaţa rusească, ceea ce e foarte puţin: "E în interesul R. Moldova să deblocăm această relaţie comercială".

El spune că o creştere a exporturilor către Rusia, chiar dacă nu va fi mare, ar crea locuri de muncă şi ar îmbunătăţi veniturile, dar "nu ar schimba în linii mari dependenţele comerciale pe care le are R. Moldova".

Geografia şi legăturile de infrastructură creează o situaţie în care relaţia comercială cu UE e mai fezabilă pentru majoritatea produselor agricole pe care R. Moldova le poate exporta. Şi pentru regiunea transnistreană principala piaţă e UE, în pofida sentimentelor politice de acolo.

Nicu Popescu a mai explicat şi că majoritatea cetăţenilor care votează cu socialiştii nu sunt antieuropeni şi antiamericani, ci au "o anumită preferinţă" pentru apropierea de Rusia, dar îşi doresc relaţii bune cu SUA şi UE.

Pe de altă parte, majoritatea alegătorilor care votează cu forţele proeuropene nu îşi doresc relaţii rele cu Rusia, nu sunt antiruşi.

Peste 80% dintre moldoveni pledează pentru relaţii bune şi cu Estul şi cu Vestul.