Jurnaliștii EurActiv.ro au întrebat mai mulți specialiști în drept ce efecte așteaptă de la măsurile anunțate de ministrul Justiției și, în aceeași zi, dar câteva ore mai devreme, de Direcția Națională Anticorupție.

Deținuții din penitenciare vor continua să scrie cărți și vor beneficia în continuare de reducerea pedepsei. Abrogarea textului de lege care permite scăderea pedepselor pe baza cărților scrise nu va avea efecte nici pentru cei care au comis deja fapte penale dar vor fi condamnați după eliminarea prevederii ci, presupunând că legea ar fi modificată astăzi, doar cei care comit noi infracțiuni începând de mâine vor scrie fără vreo recompensă, apreciază lectorul universitar doctor George Dorel Matei, specialist în Drept Constituțional. 

„Abrogarea acestui articol nu are nicio relevanță pentru cei aflați în penitenciar, care au scris cărți sau care vor scrie în continuare. Va avea relevanță abia din momentul în care se publică în Monitorul Oficial abrogarea, și numai pentru cei care comit infracțiunea după acea dată”, opinează specialistul citat.

Opinia sa este întemeiată pe decizia instanței supreme în fața unui recurs în interesul legii legat de eliberarea condiționată.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că nu contează schimbările legislației, că se aplică regulile vechi de eliberare dacă fapta a fost comisă în timpul legii vechi. În recursul în interesul legii a fost explicat acest mecanism: eliberarea condiționată face corp comun cu infracțiunea, așa încât chestiunea de analizat este care anume este legea mai favorabilă. Iar legea mai favorabilă va fi aceasta, care permite să se scrie cărți pentru reducerea pedepsei. O condamnare vine și cu drepturi pentru deținut, nu doar cu obligații. Abrogarea va avea relevanță doar pentru cei care comit infracțiuni noi după publicarea abrogării în Monitorul Oficial. Dacă infracțiunea ar fi comisă înainte de abrogare, acesta va putea să scrie cărți în continuare pentru reducerea pedepsei”, a explicat pentru EurActiv.ro lectorul universitar doctor George Dorel Matei

O altă părere vine din partea unui procuror care, încă activ, a dorit să rămână anonim.

„Dreptul de a scrie cărți nu vine automat, este un drept pe care deținuții în accesează la cerere. Ceri să te documentezi și să scrii, apoi poți primi un beneficiu: zilele-câștig. Acest beneficiu și astăzi este unul care poate fi cenzurat de instanță, eliminarea lui din legislație nu echivalează cu anularea unui drept”, a opinat procurorul.

Mai mult, acesta afirmă că nici cei care au scris deja cărți, dar nu au ajuns în fața comisiei de eliberări condiționate, nu au motive să considere câștigate zilele pentru lucrări științifice.

„Beneficiul zilelor-câștig se obține doar în momentul în care deținutul a ajuns în fața comisiei de eliberări condiționate, nu în momentul în care a început sau a terminat de scris o carte. Zilele câștig pentru carte le dă sau nu comisia, condusă de un judecător, și apoi instanța de judecată, deci nu putem vorbi de o anulare a unui drept câștigat odată cu viitoarea abrogare despre care a vorbit ministrul Justiției”, a apreciat procurorul citat.

Opinia acestuia se apropie de cea a unui alt magistrat, care și el a dorit să rămână anonim. Acesta vede cheia pentru eradicarea „fenomenului” care a exasperat-o și pe ministrul Justiției Raluca Prună în alcătuirea comisiilor de eliberare condiționată din penitenciare.

„Singura modificare realistă și rezonabilă este clarificarea componenței comisiilor și a criteriilor obiective pe baza cărora să fie evaluate aceste cărți. Ar fi de dorit înființarea unor comisii de tipul celor doctorale, care să analizeze aceste lucrări”, a opinat magistratul.

În opinia sa, membrii acestor comisii ar trebui plătiți de către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare. În cazul în care verdictul ar fi nefavorabil deținutului, atunci deținutul trebuie să suporte costurile ocazionate de evaluare.

„Problema principală rămâne la instanțele de judecată, însă, care nu analizează dacă respectivele cărți sunt cu adevărat lucrări științifice sau nu. Judecătorii care decid eliberările condiționate s-au transformat în primari care doar aplică ștampila pe ce spune comisia din penitenciar. În mod normal, judecătorii ar trebui să analizeze și ei aceste lucrări și să facă ceva pentru a obține un punct de vedere competent legat de lucrările realizate în penitenciar”, a opinat magistratul consultat de EurActiv.ro.

Într-o declarație pentru Adevărul, Elenina Nicuț, avocat și specialist în drept constituțional, apreciază că eliminarea din lege a beneficiului de 30 de zile pentru cei care scriu cărți în închisoare ar urma să fie anulată de Curtea Constituțională, pe motiv că ar crea o discriminare între deținuții care își scurtează pedeapsa prin muncă fizică și cei care se dedică muncii intelectuale. 

„Chiar și deținuții au drepturi, iar magistrații CCR ar putea considera că se face o discriminare între munca fizică și munca intelectuală. Noi tratăm acum problema uitându-ne numai la Becali și Voiculescu. Dar să luăm un exemplu ipotetic: un scriitor sau un jurnalist face un accident și ajunge la închisoare. Deci chiar se pricepe la scris. Dar nu poate să-și reducă pedeapsă dacă scrie, în timp ce unul care sapă își reduce pedeapsa", spune Elenina Nicuț, citată de Adevărul.

Mecanismul pentru ca ordonanța de urgență ce va fi propusă de Raluca Prună Guvernului poate ajunge foarte ușor pe masa Curții Constituționale: un deținut care a scris cărți dar brusc nu-și mai primește drepturile contestă decizia comisiei de eliberare la instanță și, în timpul procesului, ridică o excepție de neconstituționalitate a textului care abrogă beneficiul de pe urma cărților. 

Elenina Nicuț vine și cu două soluții. Prima ar fi adoptarea unor norme de aplicare detaliate pentru legea executării pedepselor, prin care să se precizeze clar ce înseamnă lucrare cu caracter științific.

„Sau să-i oblige pe profesorii care avizează la început lucrările să facă un referat și după ce e cartea gata. Adică să-și asume răspunderea în solidar cu condamnatul. Vă garantez că nu ar mai semna nimeni, mai ales că DNA a anunțat că anchetează câteva cazuri", propune Elenina Nicuț, în declarația acordată jurnaliștilor de la Adevărul.

Pe ancheta anunțată de DNA se bazează, de fapt, și ministrul Raluca Prună. În conferința de presă în care și-a anunțat intenția, aceasta a invocat ancheta DNA drept „sperietoare” pentru cei care au scris, scriu sau vor scrie lucrări în speranța unei eliberări înainte de termen.

„Cei care au scris deja cărți și care nu au beneficiat încă de liberarea condiționată cred că nu vor mai putea invoca acest beneficiu, sper, odată ce prevederea a fost abrogată; dar nu din cauza abrogarii prevederii, pentru că, după cum știți, legea penală nu poate fi retroactivă, ci din cauza investigației care are loc”, declara, luni, ministrul Raluca Prună.

Ancheta DNA poate viza, așadar, atât eliberările deja consumate, cât și corectitudinea demersurilor ulterioare.

Procedura prevede că fiecare deținut care vrea să scrie o carte trebuie să declare, pe proprie răspundere, că respectiva operă nu este plagiat (deci nici autoplagiat). 

”Se dă o declarație pe propria răspundere, că nu plagiezi. Dacă e plagiat, nu se poate revoca hotărârea. Se poate întâmpla să fii cercetat penal pentru declarație mincinoasă și poți să fii condamnat penal pentru declarație mincinoasă, dar câștigul de o lună nu poate fi revocat”, afirma cu emfază proaspăt-eliberatul Gigi Becali. 

„Nimic mai fals!”, a apreciat procurorul consultat de EurActiv.ro. „Un fals în declarații comis în încercarea de a-ți scurta pedeapsa cu închisoarea echivalează cu a-ți lua adio de a la o eliberare condiționată. Orice deținut ar opta pentru a renunța la beneficiul obținut prin fraudă și ar merge, cuminte, spre eliberarea la executarea fracției de pedeapsă ori spre alte mijloace legale de a obține zile-câștig”, a adăugat procurorul consultat de EurActiv.ro.

Acesta nu a exclus ca inclusiv persoane eliberate deja din închisoare în baza unor lucrări care se vor fi dovedit plagiate sau redactate de altcineva și asumate în fals de autori să aibă probleme cu legea.

Concluzia?

„Nu cunosc strategia anchetei anunțate de DNA, am citit și eu comunicatul de presă, dar cred că abrogarea acelui paragraf din lege, dublată de o anchetă DNA, ar da de fapt, în societate, semnalul că era scurtării pedepselor în baza acestor lucrări - unele dintre ele absolut jalnice, așa cum am văzut și eu prin presă - a apus”, a conchis procurorul consultat de jurnaliștii EurActiv.ro.

Context

Consform statisticii prezentate luni de ministrul Justiției, dacă în anii 2007-2010 mediul penitenciar producea o lucrare pe an, în 2014 și 2015 în pușcăriile din România s-au scris 90 și, respectiv, 340 de astfel de lucrări.

EurActiv.ro anunța, în 14 decembrie 2015, că Dan Voiculescu a scris opt cărți în 16 luni de închisoare. Numărul acestora s-a dovedit a fi inexact comunicat de Administrația Națională a Penitenciarelor, din moment ce trei săptămâni mai târziu, în statistica prezentată de ministrul Justiției Raluca Prună, Voiculescu figura ca autor a zece astfel de lucrări științifice menite să-i aducă o scutire cu 300 de zile a pedepsei.

Condamnat în 8 august 2014 la zece ani de închisoare în dosarul ICA, Voiculescu ar putea, în acest ritm, să ceară eliberarea condiționată în vara lui 2016, după aproximativ doi ani, în condițiile în care nici prejudiciul imputat, care se ridică la 60 de milioane de euro, nu a fost recuperat decât într-o foarte mică parte (în jur de unu la sută).