Deși statele ex-comuniste din centrul și estul Europei au primit cote minuscule din totalul numărului de refugiați, încrâncenarea cu care se opun reprezintă principalul impediment pentru un răspuns unitar la criză al Europei, potrivit New York Times.

Noul președinte al Poloniei, Andrzej Duda, s-a plâns de "dictatele" de la Uniunea Europeană pentru a accepta migranții care ajung pe continent. De asemenea, premierul Slovaciei Robert Fico a spus că țara sa va accepta numai refugiați creștini pentru că ar fi o "falsă solidaritate" să accepți musulmani într-o țară care nu are o singură moschee. Viktor Orban, premierul Ungariei, aflată în prima linie a evenimentelor, numește influxul de refugiați "o rebeliune a migranților ilegali" și a promis un nou răspuns radical. 

Neconcordanța în abordări a afectat Uniunea, deja instabilă în urma problemelor financiare ale zonei euro și a crizei din Grecia, arată publicația din SUA. 

Statele central-est europene este de așteptat să fie cele mai vocale oponente ale propunerii privind relocarea refugiaților, la întâlnirea miniștrilor de interne din UE care va avea loc luni, mai arata publicația de peste ocean. 

Atitudinea acestora - reflectând un mix de mișcări puternice de extremă dreaptă, naționalism, radicalism, prejudecăți religioase și rasiale precum și argumentele economice potrivit cărora își permit într-o măsură mai mică decât vecinii lor vestici să primească străini - este ultima dovadă a diferențelor culturale și politice, înrădăcinate, care persistă între Est și Vest. 

Odată cu aderarea la UE, așa cum au făcut-o aceste state începând cu anul 2004, națiunilor li se solicită să adopte o serie de așa numite "valori europene", între care deschiderea piețelor, guvernare transparentă, respectarea independenței media, deschiderea granițelor, diversitate culturală, protejarea minorităților și respingerea xenofobiei.

Dar realitatea este că statele ex-comuniste s-au dovedit ineficiente în absorbirea efectivă și aplicarea multora dintre aceste valori. oligarhismul, corupția au rămas parte a vieții cotidiene în multe dintre țări, libertatea presei este în declin iar mișcările populiste și naționaliste au declanșat tensiuni anti-migraționiste. 

Citește articolul integral pe NYTimes.com