România, alături de alte țări europene, ajunge în plină criză pandemică să acumuleze tensiuni și un potențial de intoleranță îngrijorătoare.

În cadrul seriei de interviuri Facts, not Fake, jurnalista Ruxandra Hurezean a stat de vorbă cu istoricul Konrad Gündisch, istoric sas, specialist în istoria socială și istoria mentalităților, raportate la Transilvania, Ungaria și România despre efectul radicalizării societății.

Konrad Gündisch și-a început activitatea la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj, iar după ce a emigrat în Germania a continuat să activeze ca istoric la Centrul de documentare a istoriei și culturii ardelene din Gundelsheim și la Institutul de Istorie al Academiei de Științe și Litere din Mainz. A fost directorul Institutului pentru Cultura și Istoria Germană în sud-estul Europei din cadrul Universității din München. Anul trecut a participat la fondarea primului muzeu al Transilvaiei din afara țării, la Gundelsheim.
Dacă viața publică rămâne marcată de crize, oamenii vor fi „nemulțumiți”, „deziluzionați”, vor căuta pe de parte „vinovați” și pe de altă parte, „conducători puternici” care să-i scape de mizerie, ne lămurește mai departe istoricul: „este mlaștina din care se hrănește populismul. Toți populiștii joacă cartea naționalismului și a antieuropenismului și au succes acolo unde există nemulțumiri, în Polonia, în Ungaria, în Slovenia, dar și în țările occidentale tradiționale, în Italia, în Franța, în Marea Britanie”, spune istoricul.

În dialogul dintre cei doi s-a discutat și despre faptul că politicienii nu par alarmați, ci dimpotrivă, ei înșiși contribuie și favorizează escaladarea tensiunilor sociale. Un partid radical a intrat în Parlament și crește în sondaje, cu proteste, mitinguri, ba chiar discursuri naziste și instigatoare la ură, ce frământă opinia publică din țară.