Whistleblower: Comisia Europeană stabilește noi norme pentru protecția denunțătorilor de nereguli
Prin propunerile prezentate luni, Executivul de la Bruxelles vrea să garanteze un nivel ridicat de protecție persoanelor care denunță încălcări ale dreptului Uniunii, prin stabilirea unor noi standarde aplicabile în întregul spațiu comunitar.
”Noul act legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, acesta va proteja denunțătorii de nereguli împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii și le va impune autorităților naționale să informeze cetățenii și să formeze autoritățile publice cu privire la abordarea care trebuie aplicată în privința denunțătorilor de nereguli”, precizează Comisia Europeană.
Whistleblower-ii vor beneficia de o protecție la nivelul întregii UE în cazul în care trag un semnal de alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE în mai multe domenii:
- achizițiile publice;
- serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea terorismului;
- siguranța produselor;
- securitatea transporturilor;
- protecția mediului;
- securitatea nucleară;
- siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor;
- sănătatea publică;
- protecția consumatorului;
- viața privată;
- protecția datelor;
- securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.
Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția denunțătorilor de nereguli.
Mecanisme și obligații clare pentru angajatori
Toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro vor trebui să aibă proceduri interne de tratare a rapoartelor înaintate de denunțătorii de nereguli. Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.
Mecanismele de protecție trebuie să includă, printre altele, obligația autorităților și a societăților de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele denunțătorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de trei luni, precum și prevenirea riscului de represalii și o protecție eficace.
În cazul în care denunțătorul de nereguli este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate. În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva denunțătorului neregulilor. Denunțătorii de nereguli vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor.
Background
În prezent, protecția acordată denunțătorilor de nereguli la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru denunțătorii de nereguli. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.
Propunerea Comisiei se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția denunțătorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.
Comentarii