EurActiv România, în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat joi un workshop privind contribuţia fondurilor UE la creşterea competitivităţii fermierilor români şi rolul tot mai important al tehnologiei în agricultură.

LIVE TEXT:
 
Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG Agri, Comisia Europeană:
 
  • şase măsuri funcţionează foarte bine în PNDR, suntem peste media europeană, dar zece merg mai slab.
  • pe măsurile 1,2,3, România mai are de recuperat în privinţa plăţilor cel puţin
  • un aspect pozitiv, la măsura Lider suntem cu mult peste media europeană în ceea ce priveşte plăţile
  • PAC e subiect de codecizie, PE şi Consiliul evaluează propunerile puse pe masă de Comisie, sperăm să fie aprobate anul viitor, pentru a putea începe din 2021 noul plan strategic naţional.
  • avem de-a face cu o diminuarea a bugetului PAC, provocată de Brexit - un deficit de circa 12 miliarde de euro - şi de alte provocări la adresa UE.
  • avem totuşi 365 miliarde de euro pentru şapte ani.
  • deşi pe total există o reducere de 5%, pentru plăţile directe România e unul dintre beneficiarii propunerilor Comisiei
  • reforma PAC are cinci puncte esenţiale: simplificare şi modernizare, realocare a atribuţiilor între Bruxelles şi capitale, orientare spre rezultate şi performanţă, o mai corectă distribuire a plăţilor directe şi creşterea ambiţiei în materie de mediu şi climă.
  • ne dorim ca mai multe decizii să fie luate pe plan naţional
  • pe partea de intervenţii, am dori ca la nivelul fiecărei intervenţii am dori să vedem indicatorii şi sumele alocate, e o schimbare de mentalitate, va fi necesară o capacitate de planificare şi anticipare sporită.
  • avem opt luni la dispoziţie pentru a evalua planurile naţionale, asta înseamnă că pregătirea planului trebuie să înceapă, deja sunt ţări care au început să-şi facă strategia.
  • sperăm ca înainte de finalizarea mandatului actualului Parlament să putem să finalizăm cea mai mare parte a negocierilor pentru a putea adopta regulamentele pentru perioada următoare.

    Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii:
  •  suntem în grafic cu strategia
  • România a progresat în ultimii doi ani pe atragerea fondurilor europene, pe pilonul II (investiţii în dezvoltare rurală)
  • ieri s-a lansat în dezbatere publică strategia pentru 5G, care va avea un impact major pe partea de competitivitate, automatizări, vom putea avea irigaţii mai inteligente, precum şi alte tehnologii pentru agricultură.
  • fermierii trebuie să apeleze din ce în ce mai mult la tehnologii de vârf, deja se vorbeşte se utilaje agricole, în special tractoare, autonome, în condiţiile lipsei forţei de muncă.
  • pe măsurile de investiţii în ferme - 4.1, 4.2, 4.1.a pot fi atrase fonduri pentru tehnologie superioară
  • cercetarea agricolă a fost în cadrul colapsului din cauza lipsei de finanţare din partea Ministerului, situaţia s-a schimbat în ultimul timp, pe măsurile 16.1 şi 16.1.a pot fi atrase fonduri, staţiunile de cercetare au depus un număr important de proiecte cu soluţii inovative.
 
Intervenţia video a eurodeputatului PNL Daniel Buda:

Paul Kmen, director general adjunct, APIA:

  • anual la APIA se depun în jur de 900.000 de cereri de plată, dar trendul e descrescător, ceea ce e îmbucurător, pentru că înseamnă că încep să fie compactate terenurile.
  • suntem în plină campanie de autorizare a plăţilor în avans, până la 30 noiembrie.
  • încercăm să oferim predictibilitate fermelor printr-un program strict pentru aceste plăţi

Daniel Ifrim, director, Direcţia IT, AFIR:

  • printr-o serie de aplicaţii am încercat să uşurăm procesul administrativ privind solicitările şi acordarea plăţilor.
  • tot procesul de achiziţie e mult mai transparent acum
  • avem o aplicaţie prin care tot procesul de achiziţie a utilajelor se face mult mai facil
  • acum derulăm un proces de instruire la nivelul fermierilor
  • o altă aplicaţie se referă la vizitele pe teren, iar o alta - Catalogul produselor alimentare certificate - aduce mult mai uşor consumatorul la poarta producătorului agricol.

Valentin Boldeiu, coordonator finanţări fonduri europene, UniCredit Bank:

  • zona de vest, alături de zona Bărăgan şi a Moldovei, sunt preponderent agricole, beneficiază de tehnologie mai avansată şi de compactare mai mare.
  • sunt trei căi mari prin care fondurile UE pot ajuta un beneficiar: partea de granturi, subvenţiile şi instrumentele financiare.
  • există garanţii strict pentru sectorul agricol, recent, s-a semnat un acord prin care Fondul European de Investiţii pune garanţii la dispoziţia băncilor pentru a-i ajuta pe fermieri, inclusiv activităţi non-agricole în mediul rural.

Alin Ilie, manager proiect, Agremo:

  • Agremo e o platformă software online pentru agribusiness, fermieri şi oricine e interesat de starea de sănătate a plantelor şi situaţia terenurilor.
  • analizăm date cu ajutorul informaţiilor furnizate de drone, putem furniza fermierilor analize care-i ajută să-şi urmărească culturile.
  • cererile din partea clienţilor sunt foarte multe, am analizat cu succes peste 100 de specii de plante.
  • sunt foarte multe lucruri pe care le îmbunătăţim folosind tehnologia.

Q&A:

Cum se vor aloca cele 10 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare în viitorul CFM? E România pregătită să atragă aceste fonduri?

Elvira Bakker, Comisia Europeană: cele 10 miliarde sunt alocate la nivel european, se vor face concursuri de proiecte pe anumite obiective şi tematici stabilite. Mă bucur să aud că cercetarea revine din nou în centrul atenţiei în România, nu am cifre exacte, dar ştiu că experţii străini întotdeauna confirmă nivelul colaboratorilor din România, uneori e poate de vină imobilismul anumitor instituţii.

Ce ne lipseşte pentru a fi mai performanţi, pentru a avea mai mult randament? Ne poate ajuta tehnologia avansată?

Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii:

Avem un trend crescător în ultimii ani, mai avem loc de creştere în privinţa randamentului, produsele high-tech vor intra cu paşi rapizi, lucrurile se vor întâmpla foarte rapid. Aceste noi aplicaţii, cu drone, cu algoritmi, contribuie cu o gestionare mai eficientă a exploataţiilor agricole.

Cum va fi plafonarea plăţilor în bugetul post-Brexit?

Elvira Bakker: e important să găsim o ţară de mijloc, situaţia diferă: în unele state sunt mai multe ferme mari, în altele - mai mici, Comisia încearcă să facă un pas înainte, acele limite pe ferme exclud costurile cu forţa de muncă, reacţiile au fost destul de vii la prezentarea acestei propuneri.


 ***

Politica Agricolă Comună (PAC) este din nou sub lupă şi nu numai din punct de vedere bugetar: dezbaterile includ necesitatea de a reforma în continuare această politică importantă a Uniunii Europene.

Europa rurală ar trebui să fie sprijinită prin investiţii, tehnologie şi diversificare, astfel încât să fie oprit exodul şi să fie stimulaţi tinerii şi noii agricultori.

Patru ani de la reforma PAC şi în mijlocul perioadei de programare 2014-2020, a venit momentul să ne uităm înapoi la realizările diferitelor iniţiative care au fost implementate, să extragem bune practici din aceste exemple şi să susţinem o nouă generaţie de actori din mediul rural să-şi dezvolte proiectele.

Scopul workshopului este acela de a permite participanţilor să-şi planifice activitatea în conformitate cu cele mai recente strategii legae de PAC şi să profite la maximum de oportunităţile şi resursele oferite de Uniunea Europeană agricultorilor pentru a-şi creşte competitivitatea.

Vorbitori:

Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG AGRI, Comisia Europeană

Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii

Daniel Buda, europarlamentar PPE/PNL - intervenţie video

Paul Kmen, director general adjunct, APIA

Daniel Ifrim, director, Direcţia IT, AFIR

Valentin Boldeiu, coordonator finanţări fonduri europene, UniCredit Bank

Sabin Ştefan, consultant implementare soluţii software, Agremo

Alin Ilie, manager proiect, Agremo

Moderator: Cristian Pantazi, jurnalist, redactor-şef G4Media.ro

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a EurActiv România.