#EuropeanParliamentZiua Europei: Să ne amintim trecutul pentru a da formă viitorului
INTERACȚUNI - aplicația unde te înregistrezi și afli LIVE traseul tău în Europa și cu cine te-ai intersectat. Parlamentul European ne invită la o provocare interactivă în cadrul primei expoziții temporare organizată la Casa Istoriei Europene.
Casa Istoriei Europene
Spațiul introductiv al expoziției deschis în cadrul Casa Istoriei Europene este dedicat unui experiment colaborativ digital de cartografiere. Contribuțiile vizitatorilor online și la fața locului de pe întreg teritoriul țării ar trebui să producă o cartografie unică, care să delimiteze conexiunile și preferințele oamenilor.
Cei care nu sunt în Bruxelles și nu pot vizita expoziția, dar vor să-și aducă contribuția online la această cartografiere LIVE, sunt invitați să intre online pe aplicație.
Răspunsurile la întrebări de genul: Unde te-ai născut?, Unde locuiești?, Unde lucrezi?, De unde provine familia ta, oamenii dragi, mâncarea preferată, muzica favorită, sportul/clubul sportiv preferat?, Unde îți place să călătorești?, sunt cele care permit stabilirea conexiunilor cu alți oameni, prin diferite locuri din Europa și din toată lumea.
Tot online sau pe un ecran mare desfășurat în cadrul expoziției de la Casa Istoriei Europene se pot apoi explora legăturile create în timp real pe această hartă unică, atât de către vizitatorii expoziției, cât și cei care s-au înregistrat online.
Ziua Europei și consolidarea Uniunii Europene
În contextul actual însă, Ziua Europei nu este la fel de senină în acest an în care viitorul Uniunii Europeane pare blocat. Brexit, creșterea populismului și euroscepticismului, provocările societale și internaționale creează un mediu ostil pentru proiectul european.
Ce putem învăța din trecut pentru relansarea proiectului european în viitor? Este o întrebare la care EURACTIV.com a încercat să găsească răspunsuri încă de la începutul acestui an, când a organizat o conferință pe această temă la Muzeul Istoriei Europene, din Bruxelles.
Invitații speciali, Mairead McGuinness, prim-vicepreședintă a Parlamentului European, și Hans-Gert Pöttering, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Consiliului de Administrație al Muzeului Istoriei Europene, au accentuat importanța consolidării Uniunii Europene, mai ales în contextul Brexit-ului.
Președinția română a Consiliului UE
În pofida atacurilor la adresa Uniunii Europene și, în special, la adresa Comisiei Europene, România încă sărbătorește Ziua Europei cu entuziasm și cu gândul la Președinția rotativă a Consiliului UE, pe care o va deține de la 1 ianuarie 2019.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a lansat astăzi consultările cetățenești despre viitorul Europei în cadrul unei conferințe organizată în parteneriat cu Institutul European din România.
Ministrul Victor Negrescu a accentuat că dorește ca, prin aceste consultări, să aducă politicile europene mai aproape de cetățeni, astfel încât fiecare român să cunoască avantajele pe care țara noastră, și fiecare cetățean în parte, le au, datorită statutului de membru al Uniunii Europene pe care România l-a dobândit în 2007. Ministrul își dorește să găsească soluții pentru consolidarea proiectului european cu ajutorului cetățenilor, care sunt invitați la dialog cu reprezentanții ministerului pe care-l conduce.
Anticipând Ziua Europei, Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți sloganul și prima versiune a temelor de interes ale Președinției.
Sloganul Președinției române va fi "Coeziunea, o valoare comună europeană”, Bucureștiul dorind să identifice ”un mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european, dar și corelat cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetățenii europeni să resimtă la nivelul vieții de zi cu zi beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană”.
Calendarul evenimentelor de anul acesta
La noi în țară Ziua Europei se sărbătorește în acest an pe parcursul a mai mult de o lună, în contextul în care sărbătorim și Anul european al patrimoniului cultural.
Încă de pe 5 mai, Centrul INFOEUROPA a organizat în Parcul Cișmigiu din Capitală evenimentul "Piața Statelor Membre ale UE". Vizitatorii au avut parte de momente artistice, ateliere demonstrative, ateliere de creație, face-painting.
Astăzi, 9 mai - Centrul de Informare Europe Direct (CIED) București și Institutul European din România (IER) organizează "CULTUREurope - Sărbătoarea diversității și bogăției patrimoniului nostru european", o serie de activități educative și culturale care au loc în aer liber, pe platoul din fața Bibliotecii Centrale Universitare și a Centrului InfoEuropa.
Pe 11 mai, șefului Reprezentanței Comisiei Europene în România Angela Cristea și ministrul Victor Negrescu intră în dialog cu cetățenii despre viitorul Europei la Alba Iulia, în Anul Centenarului.
În perioada 7 mai - 3 iunie, Reprezentanța Comisiei Europene ne invită la cea de-a 22 ediție a Festivalul Filmului European. FFE include în acest an o selecție de 64 de filme din 24 de țări și se desfășoară în București și alte 7 orașe din țară (Galați, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Timișoara, Alba Iulia, Iași și Sibiu).
Primăria Capitaliei, prin ARCUB, ne invită astăzi, în intervalul orar 18:00 - 23:00, să celebrăm Ziua Europei tot în aer liber, în Parcul Izvor, unde vor concerta mai mulți artiști consacrați, printre care se numără Vanotek, Alina Eremia, Antonia, VUNK, The Motans.
Background
”Casa Istoriei Europene a fost deschisă pe 6 mai 2017. Inițiativa deschiderii muzeului a aparținut Parlamentului European, care a și asigurat finanțarea de peste 55 de milioane de euro. Promotorul inițiativei și actualul președinte al Consiliului de Administrație este fostul președinte al Legislativului European (2007-2009), dr. Hans Gert Pöttering.
Muzeul este conceput să prezinte istoria europeană, în special a secolului al XX-lea, cu un accent special pe integrarea europeană și cu perspective retrospective și închideri tematice asupra proceselor și evenimentelor din secolele anterioare.
Muzeul își propune să transmită o imagine de ansamblu, transnațională, a istoriei europene, ținând seama de diversitatea sa și de numeroasele sale interpretări și percepții. Se contribuie astfel la înțelegerea istoriei europene, inclusiv la contextul global mai larg, și la stimularea dezbaterilor despre Europa și procesul de integrare europeană. Tema principală a expoziției permanente se referă la istoria europeană a secolului al XX-lea și la istoria integrării europene, privită dintr-o perspectivă istorică largă și reunind atât experiențele contrastante, cât și experiențele comune ale europenilor în istorie”. (Sursă: site-ul Casei Istoriei Europene)
Declarația lui Schuman
Pe 9 mai 2018 sărbătorim 68 de ani de la declarația prezentată de ministrul francez de Externe Robert Schuman la 9 mai 1950. El a propus crearea unei Comunități Europene a Cărbunelui și a Oțelului, ai cărei membri au în comun producția de cărbune și oțel.
CECO, ai cărei membrii fondatori sunt Franța, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care, în cele din urmă, au devenit "Uniunea Europeană" de astăzi.
Context istoric
În 1950, națiunile Europei încă se luptau să depășească devastarea produsă de cel de-al doilea Război Mondial, care se încheiase cu 5 ani în urmă.
Determinate să prevină un alt război, guvernele europene au ajuns la concluzia că, prin această Declarație a lui Schuman, punerea în comun a producției de cărbune și oțel, va face războiul între rivalii istorici Franța și Germania "nu doar de neconceput, dar și imposibil, din punct de vedere material".
S-a crezut că această fuziune a intereselor economice va contribui la creșterea nivelului de trai și va fi primul pas spre o Europă mai unită. Aderarea la CECO a fost deschisă și altor țări.
Din această Declarație a lui Schuman au fost extrase și citate de-a lungul timpului mai multe pasaje relevante pentru proiectul european:
"Pacea mondială nu poate fi protejată fără a face eforturi creative proporționale cu pericolele care o amenință".
"Europa nu va fi făcută dintr-o dată sau printr-un singur plan, ci va fi construită prin realizări concrete, care vor crea o solidaritate de facto".
"Producția în comun de cărbune și oțel (...) va schimba destinele acelor regiuni ce au dedicat mult timp fabricării muniției de război, devenind astfel victime constante". (Sursa: Comisia Europeană)
Iohannis: UE - una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată
”De-a lungul timpului, 9 Mai a devenit o dată reper pentru Uniunea noastră și un moment de necesară reflecție asupra viziunii părinților fondatori, care au înțeles cât de important era să lase urmașilor un spațiu durabil de solidaritate, ferit de riscul repetării experiențelor devastatoare ale celor două războaie mondiale. Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. Este una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată, care a transformat Europa într-o zonă de pace și de prosperitate”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în discursul susținut cu ocazia recepției de Ziua Europei, organizată la Palatul Cotroceni.
”Milioane de oameni trăiesc de peste șase decenii o viață mai bună, în care drepturile și libertățile le sunt respectate, regiuni întregi au susținerea financiară pentru a-și depăși dificultățile și a se dezvolta, generații de tineri pot studia în marile universități europene. Pare greu de imaginat astăzi o Europă cu granițe între statele sale, o Europă în interiorul căreia să fie dificil să călătorești, pare greu de imaginat o Europă fărâmițată de neîncrederea între țări”, a mai spus Klaus Iohannis.
Șeful statului a subliniat că, pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, România va acționa ”de o manieră vizibilă, angajată și constructivă în discuțiile pe tema viitorului Europei”.
Comentarii