În așteptarea rezultatelor oficiale promise de Ministerul Agriculturii, tot mai multe voci dezbat în spațiul public diferențele de calitate dintre produse vândute în România și produse similare comercializate în supermarketuri din Europa Occidentală.

O analiză InfoCons, ale cărei rezultate au fost publicate duminică, a identificat diferențe în lista de ingrediente și valori nutriționale în cazul Fanta Portocale - băutura răcoritoare carbogazoasă cu suc de portocale - și Milka Ciocolată cu lapte, după comparații cu produse vândute în Spania și Marea Britanie.

Studii comparative efectuate în alte state din Europa Centrală și de Est au identificat diferențe de calitate între produsele comercializate pe piețele locale și cele vândute sub același brand în supermarketurile din vest încă de acum cinci-șase ani, dar discuția s-a intensificat în ultimul an, pe măsură ce autorități din tot mai multe state din regiune au început să atace această problemă.

Oficiali guvernamentali din Ungaria, Slovacia sau Cehia au criticat începând de anul trecut pasivitatea autorităților europene în privința diferențelor de calitate, iar alte state din regiune precum Polonia și Bulgaria s-au alăturat deja demersului. De altfel, grupul de la Vișegrad (format din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia) l-a mandatat săptămâna trecută pe premierul slovac să discute joi cu șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre reclamațiile legate de calitatea inferioară a produselor alimentare distribuite de companii occidentale în regiunea lor.

Până acum, România a reacționat destul de lent. Ministerul Agriculturii a înființat în februarie un grup de lucru, împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor și Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru a analiza dublul standard.

Două luni mai târziu, ministrul Petre Daea anunța că a cerut voie omologilor din cinci state europene pentru a preleva probe de pe teritoriul acestora, motivând că „aici nu e joacă, nu te duci cu sacoșa în magazin, pentru că nu poți să faci nicio dovadă”. Iar la începutul lunii iulie, au fost anunțate primele rezultate concrete ale acestor discuții: Autoritățile au prelevat din magazine din Belgia, Germania și Olanda 29 de probe (preparate din carne, preparate din lapte, conserve de pește, ciocolată) pe care le vor analiza în comparație cu produsele similare vândute în România.

Două săptămâni mai târziu, rezultatele acestor analize încă nu sunt cunoscute.

În schimb, politicienii se arată tot mai interesați de această chestiune. Europarlamentarul liberal Daniel Buda a cerut Guvernului să își unească eforturile cu liderii țărilor din grupul de la Vișegrad pentru demersuri la Comisia Europeană.

„Le solicit public premierului României, domnului Mihai Tudose, și ministrului Agriculturii, domnului Petre Daea, să își unească eforturile cu cei din grupul de la Vișegrad în această problemă extrem de spinoasă și să facă demersurile care se impun la Comisia Europeană în vederea modificării legislației existente, astfel încât să se evite standardele duble de calitate. În lipsa oricăror eforturi în acest sens, actualul Guvern acceptă ca România să devină groapa de gunoi a Europei cu consecințe incomensurabile asupra vieții cetățenilor români, dar și asupra industriei alimentare și a fermierilor din România care au parte de o concurență profund neloială!”, a scris Daniel Buda, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a PNL.

Daciana Sârbu (PSD), vicepreședinta Comisiei de mediu și sănătate publică a PE, a fost însă printre primii politicieni care a cerut, în Parlamentul European, ca instituțiile UE să efectueze o analiză amănunțită pentru a evalua dacă diferențele de calitate dintre est și vest sunt reale și dacă da, să acționeze împotriva acestei diviziuni.

„Avem nevoie de claritate și probe verificabile. Calea de urmat este efectuarea unor teste, coordonate la nivelul UE, folosind o metologie comună”, a scris Daciana Sârbu recent pe Twitter.

Încă de la sfârșitul anului trecut, eurodeputații (S&D) Daciana Sârbu și Pavel Poc (din Cehia) au adresat o interpelare Consiliului UE, cerând acţiuni pentru verificarea şi remedierea situaţiei. „Există într-adevăr standarde duble ale calității alimentelor în UE, ceea ce pare să se caracterizeze printr-un decalaj între est și vest. S-au contestat afirmațiile anterioare potrivit cărora prin utilizarea de ingrediente de calitate inferioară se pot asigura costuri mai mici la produse; un studiu din 2015 a găsit exemple de produse cu ingrediente de calitate inferioară comercializate la prețuri mai ridicate”, se arată în textul interpelării.

Reglementările UE sunt mult mai axate pe siguranța produselor alimentare și nu se referă la calitate, având în vedere că Uniunea Europeană solicită ca ambalajul să conțină lista clară a tuturor ingredientelor, fără a impune specificații legate de calitate.

Acest lucru nu a împiedicat însă o avalanșă de articole pe această temă în acest an, în contextul în care oricum statele din est sunt sensibile la discuțiile privind Europa cu două viteze. Mai mult, tot mai multe state au pornit studii comparative, care au descoperit uneori diferențe semnificative, ceea ce l-a determinat, de exemplu, pe premierul bulgar să acuze Uniunea Europeană de „apartheid” în legătură cu diferențele de calitate dintre alimentele vândute în est și cel comercializate în vestul Europei.