Judecata DNA se apropie. Procurori cu vechime părăsesc instituția, Ministerul Justiției face controale, CSM analizează activitatea, dar Laura Codruța Kovesi nu vede vreun motiv să-și dea demisia. Nici președintele Iohannis, de altfel.

Direcția Națională Anticorupție este în mijlocul unui scandal - încă nu este clar dacă acest conflict mocnea de mult în interior sau a fost iscat de cei care ar vrea decapitată conducerea Parchetului care se luptă cu corupții.

De fapt, Augustin Lazăr, șeful Parchetului General, chiar a spus că acest scandal este în jurul instituției, nu în interiorul acesteia, fiind produs în mod interesat pentru avantajarea celor care doresc oprirea luptei anticorupție.

Cert este că acum sunt mai mulți procurori pe cale să părăsească instituția, fie din propria voință, fie la cererea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. În vâltoarea evenimentelor, Kovesi însă nu se consideră vinovată: „Nu îmi dau nicio demisie, nu am motive”. Nici președintele Klaus Iohannis, cel care ar avea un cuvânt de spus în alegerea unui potențial succesor al Codruței Kovesi, nu vede motive pentru demiterea acesteia.

Totuși, activitatea DNA este acum verificată atât de Ministerul Justiției - pe partea de management, un control care are loc și la Parchetul General - cât și de Inspecția Judiciară a CSM. Ba mai mult, unii angajați ai DNA au depus plângere la Parchetul General după ce șefa lor le-a cerut să dea un test cu detectorul de minciuni, pentru a afla cine a înregistrat-o.

Cu atâtea lupe ațintite asupra lor, oare procurorii DNA mai pot lucra la dosarele de corupție?

Capii Armatei, în schimb, „au uitat” în elaborarea Planului de înzestrare de Acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puțin un deceniu. Acest plan, ce trebuia discutat în ședința de marți a CSAT a fost retras de pe ordinea de zi pentru că neglija acel acord important, a precizat Iohannis.

Dacă înzestrarea armatei dă mai degrabă semne de încetinire decât de accelerare, autoritățile par dispuse să ia măsuri pentru a urgenta absorbția fondurilor europene, care este aproape zero în acest an. Guvernul a inclus mai multe măsuri într-o ordonanță de urgență care modifică mecanismul prefinanțării, pragul de supracontractare, dar și eliberarea autorizațiilor de construcții pentru proiecte de interes național.

În singurul domeniu în care România reușește să mai ia bani de la UE - agricultura - autoritățile vor să se țină de promisiunea de a începe plățile pentru 2017 încă din octombrie, așa că APIA a început controalele la fermieri.

Absenteismul nu este o boală specifică parlamentarilor români. Și sălile mari de plen din Bruxelles sau Strasbourg sunt uneori destul de goale, dar o reacție ca cea de marți a lui Jean-Claude Juncker este extrem de rară. Supărat din cauza prezenței foarte reduse la o ședință de evaluare a președinției malteze a UE (încheiată pe 30 iunie), șeful Comisiei Europene a spus că Parlamentul European este „ridicol” și că parlamentarii au demonstrat că nu sunt serioși.

De 4 iulie, recomandarea de lectură este un articol despre o o manifestare tradițională de ziua SUA: cum armata americană și Hollywood-ul vor transforma focurile de artificii.