Șefii de stat și de guvern se reunesc vineri la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni informale în care se va discuta pentru prima dată la acest nivel despre bugetul UE post-Brexit. Înainte de reuniune mai multe țări și-au făcut cunoscute pozițiile privind "gaura” pe care o va lăsa în buget Marea Britanie - în jur de 10 miliarde de euro anual. 

Diplomații UE se așteaptă ca majoritatea liderilor europeni să fie de acord cu creșterea contribuției la bugetul total al UE. Marți, la Bruxelles, ministrul german de Finanțe, Peter Altmaier, a vorbit "de o creștere moderată” a contribuției.

Pe lângă Brexit, un alt motiv pentru necesitatea creșterii contribuției e reprezentat de finanțarea protejării frontierelor externe, apărarea comună și integrarea refugiaților. Dar nu toate statele net contributoare doresc să dea mai mulți bani. Cele mai vocale sunt Austria, Suedia, Danemarca și Olanda, care au anunțat că se opun creșterii contribuției, astfel că e puțin probabil ca vineri să se ajungă la un acord de principiu privind cadrul bugetar 2021-2028. 

În ultimele săptămâni, comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, a pledat în favoarea ajungerii la un acord înainte de europarlamentarele din mai 2019, astfel că speră ca vineri șefii de stat și de guvern să exprime o voință politică în favoarea creșterii contribuțiilor naționale.  

În prezent, contribuția se ridică la un procent din PIB-ul fiecărei țări. Oettinger cere ca procentul să crească până la 1,13%, în timp ce Parlamentul European ar dori să se ajungă la 1,3%. Cifrele pot părea inofensive, dar în realitate e vorba de miliarde de euro. Peste trei miliarde în cazul Germaniei.

Potrivit unui document de poziție al Guvernului german, consultat de publicația Handelsblatt, plecarea Londrei ar putea fi un moment bun pentru revizuirea modului în care sunt alocați banii. De aceeași părere este și Comisia, care propune reducere între cinci și zece la sută pentru fondurile structurale și pentru agricultură, domenii către care se duce în jur de 70% din bugetul actual.

Unele state membre pledează chiar pentru o reducere mai radicală. Premierul olandez, Mark Rutte, vrea ca fondurile structurale să fie alocate doar statelor sărace din Europa Centrală și de Est, apreciind că restul, inclusiv Olanda, se pot descurca fără ele.

În schimb, est-europenilor li se cere să respecte regulile casei în care au intrat. 

"Nu putem împărți banii cu cei care nu împărtășesc valorile noastre”,

Același lucru e susținut de Germania și Franța. În documentul consultat de Handelsblatt, Guvernul de la Berlin precizează că a solicitat "Comisiei Europene să examineze în ce măsură poate fi legată acordarea fondurilor de coeziune de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept”.  

Comisarul Oettinger a înțeles mesajul și pregătește o primă variantă privind noul cadru financiar, pe care o va prezenta pe 2 mai. Chestiunea e complicată, existând divergențe inclusiv în sânul Comisiei Europene. Comisarii din Polonia și Ungaria se opun, în timp ce prim-vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, sunt de acord. Șeful CE, Jean-Claude Juncker, și chiar Oettinger nu sunt convinși că ar fi o idee bună, apreciind că nu pot fi pedepsiți fermierii sau cercetătorii pentru greșelile guvernanților.

Poziția esticilor

Pe 1 februarie, la București, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, și omologul polonez, Jacek Czaputowicz, s-au exprimat împotriva legării fondurilor de respectarea principiilor statului de drept.

"Din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar și a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea și asigurarea convergenței între economiile statelor membre”, a declarat Teodor Meleșcanu, întrebat de discuțiile de la Bruxelles privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

Pe 2 februarie, opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord, la Budapesta, să-și suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget.