Reducerea TVA și veniturile superioare ale populației au avut un efect puternic asupra consumului populației în prima parte a acestui an. Piața de bunuri de folosință îndelungată din România a crescut în trimestrul al doilea cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 529 milioane de euro, cu toate că vânzările de produse IT au coborât cu 14%, se arată într-un studiu al GfK. Au compensat însă achizițiile de televizoare cu ecran plat și electrocasnice mari.

O bună parte din banii cheltuiți pe bunuri de folosință îndelungată vin de la cei plecați să muncească în străinătate, dar aceștia se plâng că sunt ignorați de autoritățile de la București.

Românii din diaspora critică autoritățile române pentru faptul că nu acționează consecvent și constant pentru rezolvarea dificultăților cu care ei se confruntă. Cei din Valea Timocului susțin că diplomații români din Serbia creează doar probleme, în timp ce românii din Italia spun că nu știu cui să se adreseze când au necazuri. Vicepreședintele Asociației Românilor din Italia a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autoritățile române și că s-a ajuns la situația în care se comunică mai bine cu autoritățile italiene.

Lipsa de implicare le poate fi reproșată și celor din diaspora însă. După scandalul votului din străinătate la alegerile prezidențiale din 2014, autoritățile au anunțat măsuri pentru a îmbunătăți procesul de votare, dar interesul este extrem de scăzut, pentru moment. Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că, până marți, au fost validate 6.081 de cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de românii din diaspora. Din cei aproape două milioane care trăiesc în Spania și Italia, mai puțin de 4.000 s-au înscris.

Tot despre vot, dar pentru parlamentarele din Rusia, care pun probleme autorităților de la Chișinău. Rusia va deschide 22 de secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pentru alegerile în Duma de Stat, programate pentru 18 septembrie, chiar dacă Chișinăul i-a cerut oficial să nu facă asta.

În Turcia, epurarea continuă cu faza pe business. 120 de manageri sunt vizați de mandate de arestare, pentru că firmele pe care le conduc ar fi finanțat mișcarea condusă de clericul Fethullah Gulen. În acest timp, procurorii au finalizat rechizitoriul împotriva clericului, a cărui extrădare a fost deja solicitată SUA de mai multe ori de oficialii turci. Într-un act de inculpare de peste 2.500 de pagini, Parchetul din Turcia a cerut două pedepse cu închisoare pe viață și o pedeapsă suplimentară de 1.900 de ani de detenție împotriva lui Gulen, acuzat de orchestrarea puciului eșuat din 15 iulie.

În final, o recomandare pentru cei care doresc să afle mai în detaliu cum funcționează organismele Uniunii Europene: Stagii de pregătire la Parlamentul European.