Ca urmare a Brexit și a apariției de noi priorități la nivel european, precum migrația și securitatea, Comisia a propus o reducere cu 5% a fondurilor alocate PAC, provocând reacții vehemente din partea fermierilor și activiștilor de mediu.

Dar poate pachetul de propuneri garanta atât veniturile fermierilor europeni cât și, în același timp, să ajute la îndeplinirea obiectivelor UE privind schimbările climatice?

Disclaimer: Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Articolul prezintă perspectiva autorului și Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

BACKGROUND

Lansată în 1962, Politica Agricolă Comună (PAC) este un sistem de subvenții și programe destinate agriculturii care reprezintă cel mai mare capitol din bugetul UE - aproape 40% din bugetul actual, față de circa 70% în anii ‘70.PAC a fost întotdeauna un proiect în lucru.

Reformele începute în anii ‘90 au vizat eliminarea treptată a cotelor de producție inutile. În 2003, eforturile s-au concentrat pe „decuplarea” subvențiilor de producții sau recolte anume, deși acest lucru a fost modificat printr-un acord agreat în 26 iunie 2013 și implementat în 2015.

În exercițiul financiar 2014-2020 au fost introduse mai multe măsuri pentru simplificarea politicii și reducerea birocrației.

Zece ani de simplificare a PAC

În iunie 2018, Comisia Europeană a dezvăluit mult-așteptatele planuri pentru Politica Agricolă Comună post-2020.

Ca urmare a Brexit și a apariției de noi priorități la nivel european, precum migrația și securitatea, Comisia a propus o reducere cu 5% a fondurilor alocate PAC, contestată vehement de fermieri și activiști de mediu.

PROBLEME

Un nou mod de distribuție a fondurilor

Executivul european a fost criticat în special pentru propunerea sa privind un nou „mod de distribuție”, care ar da statelor membre un grad mai mare de libertate pentru implementarea „propriei PAC” ajustate la cerințele naționale specifice.

Dar mulți au spus că, prin aceste propuneri, PAC va fi „naționalizată”, dar pentru Comisie o subsidiaritate sporită este parte a planului a efortului de modernizare și simplificare a politicii.

Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a spus că PAC va fi simplificată, prin aplicarea „principiului unei adevărate subsidiarități în privința statelor membre, garantând un sector agricol mai rezilient în Europa și crescând ambițiile în materie de mediu și climă a politicii”.

PAC post-2020: Comisia Europeană taie bugetul pentru agricultură cu peste 10% 

Guvernele naționale vor veni cu propriile strategii, care, în teorie, trebuie să fie în acord cu obiectivele generale stabilite de UE.

Comisia susține că va aproba toate planurile naționale pentru a asigura consecvența și a proteja piața unică, în timp ce performanțele statelor membre vor fi sub o atentă supraveghere.

„Vom solicita «planuri PAC» de la fiecare țară, cu o analiză detaliată a măsurilor propuse pentru a îndeplini obiectivele stabilite la nivelul UE și cu alocările financiare pentru acele măsuri. Aceste planuri vor fi aprobate de Comisie, ceea ce va asigura condiții echitabile de concurență în întreaga Uniune”, a spus Hogan.

Phil Hogan: Politica agricolă post-2020 va asigura condiții echitabile în toată Uniunea Europeană

Dar Parlamentul European nu vede cu ochi buni propunerea. Comisia de agricultură (AGRI) a subliniat că orice creștere a gradului de subsidiaritate trebuie acompaniată de menținerea unui puternic cadru legislativ comun.

„Structura prezentată [de Comisie] poate duce la o PAC complet tehnocrată”, a spus eurodeputatul Michel Dantin (PPE). O subsidiaritate sporită crește riscul „intensificării considerabile a complexității birocratice”, a evidențiat deputatul socialist Paolo de Castro.

Plăți directe și dezvoltare rurală

În continuarea efortului de a oferi o flexibilitate mai mare în implementarea strategiilor naționale, Comisia a anunțat că statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 15% din alocarea totală pentru PAC între cei doi piloni ai politicii - plățile directe și dezvoltarea rurală.

Executivul UE a prioritizat protejarea subvențiilor în noul buget, pentru a asigura veniturile fermierilor și pentru a nu afecta micii agricultori. Ca urmare, plățile directe nu vor scădea cu mai mult de 4% în niciun stat.

Dar plățile vor fi reduse începând de la 60.000 de euro și vor fi limitate la maximum 100.000 de euro pentru o exploatație agricolă. În plus, fermele mici și mijlocii vor primi un sprijin mai mare pe hectar, iar statele membre vor fi obligate să aloce cel puțin 2% din bugetul de plăți directe pentru susținerea tinerilor fermieri.

Fermierii europeni se opun acestor propuneri, susținând că veniturile fermierilor sunt deja sub presiune - câștigul mediu este cu aproape 40% mai scăzut decât media din alte sectoare economice din UE.

„Suntem foarte preocupați de efectul acestor propuneri. Plățile directe, care sunt cel mai bun și, de departe, cel mai eficient mod de a stabiliza veniturile fermierilor și de a-i ajuta să-și administreze mai bine riscurile, sunt erodate și mai mult. Ne opunem propunerii Comisiei de a plafona sau introduce plăți degresive”, a spus Joachim Rukwied, președintele Copa, sindicatul fermierilor din UE.

Farm Europe, un think-tank specializat în domeniul agricol, a spus că venitul fermierilor va fi diminuat cu 16-20%, ceea ce va duce la un exod masiv din zona rurală.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, Comisia a propus o reducere cu 10%, dar va rămâne la dispoziția statelor opțiunea de a acoperi acest deficit. „Dacă un stat membru decide să acționeze în vederea acoperirii deficitului de finanțare, nu vor fi reduceri ale fondurilor de dezvoltare rurală și fermierii nu vor fi afectați”, a evidențiat Comisia.Totuși, având în vedere

că bugetele statelor sunt deja supuse unor presiuni puternice, este neclar cum ar putea guvernele naționale să facă față acestei provocări.

Un grup de state membre condus de Franța a reacționat negativ la propunerea Comisiei de reducere a bugetului și, prin intermediul „Declarației de la Madrid”, a cerut ca bugetul PAC să fie menținut la actualul nivel.

Germania s-a alăturat recent acestei coaliții. „Salut faptul că Germania ni s-a alăturat contra propunerii de buget a PAC făcută de Comisie. Un discurs comun franco-german este esențial pentru a garanta valoarea adăugată europeană a acestei politici majore a UE”, a spus ministrul francez al agriculturii, Stephane Travert.

PAC și schimbările climatice

Organizațiile non-guvernamentale din domeniul mediului spun că noul mod de distribuire a fondurilor și reducerea bugetului vor îngreuna atingerea obiectivelor privind clima.

În mod special, ONG-urile consideră că puterile sporite de decizie acordate statelor membre vor demola toate angajamentele asumate de UE în Acordul de la Paris.

„Reforma își pune toate speranțele că obiectivele UE vor fi atinse într-o iluzie, că statele membre vor alege interesul public în defavoarea celor particulare. Dar ultimii 20 de ani de implementare a PAC ne arată că, atunci când li se oferă opțiunea, miniștrii agriculturii tind să cedeze în fața lobby-ului puternic al agriculturii intensive”, susține BirdLife Europe.

Perspectiva unei subsidiarități sporite fără o creștere a responsabilității ridică spectrul unei evoluții spre mai rău, în care statele se vor întrece în acordarea de subvenții pentru producție”, adaugă organizația.

Comisia spune că a stabilit obiective mai ambițioase în ceea ce privește acțiunile privind mediul și clima. Executivul UE spune că noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiție atât prin măsuri obligatorii, cât și prin măsuri bazate pe stimulente:

• Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima.
• Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziție scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerințele obligatorii și care să fie finanțate cu o parte din alocările lor naționale destinate plăților directe.
• O proporție de cel puțin 30 % din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă.
• Se preconizează că 40 % din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice.

La un workshop organizat de EURACTIV în iulie, la Bruxelles, Dr. Bérénice Dupeux, responsabil cu politica în domeniul agriculturii la European Environmental Bureau (EEB), a subliniat că propunerea Comisiei va eșua în domeniul mediului pentru că statele membre nu trebuie să raporteze performanțele realizate, ci cât au cheltuit pe fiecare schemă și câți fermieri au intrat în aceste programe. „Mai multă flexibilitate oferită statelor membre duce la o cursă spre mai rău”, a spus ea.

Tassos Haniotis, director al DG AGRI, a spus că temerile legate de renaționalizare și flexibilitatea mai mare dată statelor membre vin din faptul că punctul de plecare este actuala politică și nu ceea ce se dorește pentru viitor.

„Dacă suntem cu toții de acord că obiectivele pe care trebuie să le atingem sunt comune și specifice, atunci modul în care acestea vor fi adaptate implică trei niveluri de responsabilitate - Comisia, care stabilește cadrul general, statele membre, care își analizează teritoriul și problemele lor și decid în privința acestora, și fermierii, care trebuie să contribuie cu toții, deoarece nu este doar o obligație pentru ei, ci o oportunitate să se adapteze la schimbările climatice”, a spus Haniotis.

Pentru Volcher Koch-Achelpoehler, șeful biroului de legătură cu UE al Bayer din Bruxelles, „înverzirea” PAC trebuie să fie legată de inovație. „La urma urmei, PAC trebuie să dezvolte sectorul agricol astfel încât acesta să fie în același timp și eficient cu resursele folosite, dar și productiv și să-și îndeplinească rolul de a asigura nevoile de hrană ale societății”.

„Nu putem analiza schimbările climatice doar prin prisma noilor tehnologii [...] dacă nu vom transforma prin inovație faptul că producția animală este sursa celor mai multe emisii, dacă nu vom restructura sectorul agricol, și ca structură, nu doar din punct de vedere tehnologic, vom eșua în îndeplinirea angajamentelor internaționale”, a punctat Dupeux.

În acest timp, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au decis pe 5 iulie să acorde Comisiei de mediu competențe comune cu Comisia de agricultură în ceea ce privește aspectele de mediu ale politicii post-2020. Practic, eurodeputații din Comisia ENVI vor avea un cuvânt mai greu de spus în ceea ce privește viitoarea PAC și vor putea să promoveze politici mai „verzi”.

Decizia a fost apreciată de ONG-uri, dar fermierii europeni au insistat că propunerile vizând PAC trebuie să rămână în sfera Comisiei de agricultură a Parlamentului European.

Inovație

Comisia a decis, de asemenea, să aloce 10 miliarde de euro din Horizon Europe pentru cercetare și inovație în industria alimentară, agricultură, dezvoltare rurală și bioeconomie.

Acțiunea a fost pe placul industriei specializate în domeniul biotehnologiei, care cere factorilor de decizie să grăbească progresul sectorului agricol din Uniunea Europeană.

Este de așteptat deci ca discuțiile privind inovarea în agricultură să se intensifice în următorii ani.

Un exemplu este chiar dezbaterea privind așa-numitele noi tehnici de reproducere a plantelor. Curtea Europeană de Justiție a UE a decis pe 25 iulie că aceste noi tehnici cad sub incidența directivei privind organismele modificate genetic (OMG), într-un verdict așteptat cu mult interes de toți factorii interesați.

Termenul de noi tehnici de reproducere a plantelor descrie o serie de metode științifice de inginerie genetică care dezvoltă caracteristici ale plantelor în privința toleranței la lipsa apei sau rezistența la dăunători, spre exemplu.

Industria agro-alimentară susține că plantele obținute prin aceste tehnici pot fi și rezultatul tehnicilor convenționale de încrucișare care imită procese naturale și, ca urmare, nu pot fi considerate OMG.

De cealaltă parte, ONG-urile de mediu și partidele verzi în special avertizează că industria vrea să introducă pe furiș organisme modificate genetic în Europa.

Comisia a evidențiat că disputa de la Curtea de Justiție se referă la interpretarea legislației, dar este totuși nevoie de o mai largă reflecție asupra inovațiilor.

„Așteptăm cu interes verdictul preliminar. În general, o reflecție mai amplă asupra noilor tehnici de reproducere și inovațiilor din sectorul semințelor este necesară și în curs. Decizia Curții va oferi o oportunitate pentru a clarifica unele aspecte în această privință”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei, într-o declarație pentru EURACTIV.

Atacul SUA asupra PAC

Un alt subiect care dă dureri de cap guvernelor din UE este poziția noii administrații americane asupra PAC.

Analiștii susțin că protecționismul SUA nu va rămâne fără urmări pentru PAC. Guvernul american este pregătit să impună taxe asupra importurilor de măsline din Spania după ce a stabilit că acestea au fost vândute pe piața SUA la prețuri de dumping, afectând producătorii locali.

Dar, potrivit analiștilor, acest caz ar putea deschide cutia Pandorei, deoarece ar putea stabili un precedent pentru toate produsele europene finanțate de PAC.

Există temeri că autoritățile de la Washington ar putea, în cele din urmă, să chestioneze legalitatea sistemului PAC și în ceea ce privește alte produse, de la vinurile franțuzești la brânzeturile din Italia. „Argumentul folosit de SUA pentru a sancționa măslinele din Spania, poate fi folosit sistematic pentru toate celelalte sectoare în care fermierii primesc subvenții”, a spus, pentru EURACTIV, Joao Pacheco de la think-tank-ul Farm Europe.

POZIȚII

„Planurile nu oferă aproape nicio garanție în domeniul sănătății, mediului și schimbărilor climatice. UE susține agricultura cu miliarde de euro an de an. Oamenii pot spera măcar că aceste investiții îi vor ajuta să atingă obiectivele privind clima și mediul și vor contribui la o alimentație sănătoasă și nutritivă”, a subliniat Marco Contiero, director pentru politică agricolă la Greenpeace.

„Parlamentul European și guvernele naționale trebuie să remedieze prioritățile PAC și să oprească direcționarea banilor către câțiva proprietari mari de terenuri agricole și ferme industriale. Oricare dintre noi are dreptul să știe că ceea ce mănâncă nu poluează apele, nu duce la încălzirea planetei, nu a cauzat rău animalelor sau nu ne va îmbolnăvi”, a adăugat el.

„Având în vedere situația dezastruoasă a veniturilor fermierilor, nu putem accepta ca un procent atât de mare din plățile directe să fie direcționat către obiective privind schimbările climatice în interiorul pilonului I, deoarece le va reduce și mai mult viabilitatea economică. Sustenabilitatea economică a fermierilor este esențială pentru a le permite să rezolve mai multe probleme legate de mediu și schimbările climatice”, a spus Rukwied, președintele Copa, avertizând și asupra unui masiv exod al fermierilor care va duce la abandonul terenurilor.

Farm Europe, think-tank-ul specializat în aspecte legate de domeniul agricol, a efectuat un sondaj în urma căruia a rezultat că noul model de administrare este viclean, dat fiind că va oferi, practic, mai multe puteri Comisiei Europene.

„Prin schimbarea de paradigmă propusă, puterea de a construi PAC și viziunea pentru viitorul agriculturii europene se va muta de la colegiuitori în sfera exclusivă a Comisiei Europene care va aproba, sau nu, fiecare strategie națională sau regională”, a spus Farm Europe.

„Concluzia noastră este că propunerile [de buget ale Comisiei] sunt prea puțin pentru a descuraja agricultura intensivă și pentru a utiliza mai degrabă PAC pentru finanțarea biodiversității, bunurilor publice de mediu și a practicilor agricole sustenabile. De fapt, riscăm chiar o intensificare mai mare prin flexibilitatea sporită dată statelor membre fără ca aceasta să fie completată de garanții suficiente sau o responsabilitate reală pentru rezultatele obținute”, a spus BirdLife International, într-o declarație.

Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu