Patru dintre cele mai puternice state ale lumii au luat poziție în fața Rusiei după otrăvirea fostului spion în Marea Britanie. Și NATO a avut o poziție dură. Între timp, aflăm că și UE a avut contacte secrete cu Coreea de Nord.

Donald Trump, Angela Merkel, Emmanuel Macron și Theresa May au emis un comunicat comun împotriva acțiunilor Rusiei pe teritoriul Marii Britanii. „Acesta este un atac asupra suveranității britanice, securitatea noastră, a tuturor, fiind amenințată”, au spus dur șefii de stat din SUA, Germania, Franța și Marea Britanie.

Din partea cealaltă, Putin și susține că Rusia nu e implicată și că totul este o provocare a Marii Britanii la adresa Rusiei. Un fel de victimizare pe care am mai văzut-o și cu alte ocazii.

Și NATO, prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg. „Atacul din Salisbury a avut loc pe fundalul unui model nesăbuit de comportament al Rusiei de-a lungul multor ani”.

De la spioni și conspirații, mergem la negocieri secrete la care a participat chiar Uniunea Europeană. „Ne-am întâlnit în secret cu înalți responsabili nord-coreeni în 14 ocazii”, a afirmat unul dintre membrii delegației, care a precizat și scopul: stoparea programului nuclear nordcoreean.

La noi, guvernul tot s-a chinuit, s-a chinuit cu OUG privind declarațiile ce trebuie depuse la ANAF până au reușit să scoată una cât de cât. „Această ordonanță de urgență schimbă fundamental acest mecanism, și anume trecem de la un sistem cu șapte declarații pentru persoanele fizice la o singură declarație unică”, a anunțat mândru ministrul Teodorovici. El spune și că va putea fi depusă online, ceea ce e și mai surprinzător.

Guvernul crește valoarea contractelor ce pot fi finanțate din Programele Operaționale. Executivul consideră că poate crește absorbția și evita dezangajarea unor fonduri europene printr-o modificare ce vizează posibilitatea de a încheia contracte de finanțare cu o valoare mai mare decât alocările initiale din Programele Operaționale.

Încheiem cu un reportaj despre cum se fac bani dincolo de Prut din „gunoiul lemnos”. Dependenți în totalitate de gazul rusesc, unii moldoveni s-au gândit la o alternativă, iar UE îi ajută pe cei cu inițiativă. Și-au creat și dezvoltat mici fabrici de producere a brichetelor și peletelor. Biocombustibil din rumeguș de lemn, floarea soarelui, paie și alte resturi. Peste o sută de astfel de afaceri au fost inițiate deja în Moldova. #BST

Recomandare de lectură: Deutsche Welle scrie 8 lucruri pe care lumea trebuie să le știe despre cultura românească.