Cele mai mari orașe ale Turciei, Ankara și Istanbul, au fost lovite în ultimul timp de un val de atentate. Turcii se tem atât de ISIS, cât și de militanții kurzi, iar șanse pentru o încheiere a violențelor nu se întrevăd prea curând.

Mult timp o zonă de stabilitate între Europa și Orientul Mijlociu, Turcia a intrat într-o perioadă de tensiune ridicată, prinsă între acțiunile de combatere a militanților kurzi din est și lupta pentru a preveni răspândirea violențelor din Siria înspre teritoriul său.

Ankara vede în militanții kurzi principala amenințare la adresa statului, dar atacurile vin și din partea organizației teroriste Statul Islamic.

Două atacuri în centrul orașului Istanbul și trei în capitala Ankara în ultimele cinci luni au trimis autorităților semnalul clar că nicio zonă nu este imună la violență și că turcii sunt atacați pe mai multe fronturi.

Atacul de sâmbătă, vizând civili și turiști pe o arteră comercială din centrul Istanbulului vine la circa două luni după ce un militant ISIS s-a aruncat în aer în zona turistică Sultanahmet. Doisprezece turiști germani au murit în atacul sinucigaș din ianuarie.


În timp ce atentatele din Istanbul au vizat centrul istoric și turistic, cele din Ankara au fost mai sângeroase:

  •  Gruparea kurdă TAK a revendicat atacul cu mașină capcană din 13 martiecare a provocat moartea a 35 de persoane în apropiere de Ministerul de Justiției și de biroul primului ministru.
  • În aceeași zonă, pe 17 februarie, 29 de persoane au murit într-un atac asupra unor autobuze ale armatei. Atacul a fost revendicat tot de TAK (Șoimii Libertății Kurdistanului), o ramură radicală a PKK.
  • Peste 100 de oameni au murit în fața Gării Ankara în octombrie 2015. Militanții ISIS au fost acuzați pentru dublul atentat comis în apropiere de sediul central al serviciilor secrete.

Până acum, atacurile s-au limitat la regiunile din est și sud-est locuite de kurzi, unde forțele guvernamentale s-au luptat timp de decenii cu militanții Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Iar acțiunile violente din marile orașe vizau în special sediile unor partide, în speciale ale formațiunii prokurde Partidul Democratic  Popular (HDP). 

În ultimele luni însă, atacurile au vizat și zonele turistice. Cu patru milioane de turiști anual, Turcia a rămas o destinație atractivă, relativ sigură, dar, recent, Franța a cerut cetățenilor săi să fie mai atenți în zonele turistice, iar Marea Britanie a avertizat că eventuale noi atacuri ar putea afecta locurile frecventate de turiști străini.

Chiar și turcii se tem să mai meargă în zone comerciale. De altfel, strada Istiklal era sâmbătă mai goală ca de obicei, tocmai din această cauză. 

Deteriorarea condițiilor de securitate

Turcia s-a implicat într-un conflict pe două fronturi: unul în interiorul țării și unul peste graniță, în Siria.

Guvernul de la Ankara a dus timp de decenii un război intern cu PKK, grupare considerată teroristă atât de Turcia, cât și de Occident. A urmat o încetare a focului pe o perioadă de doi ani. Această perioadă de relativ calm s-a încheiat în iulie 2015, după uciderea a 32 de tineri activiști kurzi, în orașul Suruc, din sud-estul țării.

Cei vizați, aparent de un militant ISIS, intenționau să se ducă în nordul Siriei pentru a ajuta la reconstruirea Kobane, un oraș devastat de gruparea jihadistă. Acela a fost un semn clar privind extinderea conflictului sirian asupra Turciei.

A urmat un val de atacuri și contra-atacuri ale armatei, PKK acuzând autoritățile că doresc victoria ISIS pentru a pune capăt controlului exercitat de kurzi în anumite zone din Siria și Irak.

Pentru PKK, țintele erau obiective guvernamentale și militare din sud-est. Dar gruparea TAK este mult mai radicată, astfel că atacurile sale sunt mult mai violente și vizează cele mai aglomerate metropole: Ankara și Istanbul.

Conflictul sirian 

Turcia a fost prinsă în conflictul sirian, iar președintele Recep Tayyip Erdogan a fost unul dintre primii lideri care a solicitat îndepărtarea liderului de la Damasc, Bashar al-Assad.

Între timp, Ankara a devenit tot mai preocupată de încercările grupărilor kurde de a prelua controlul asupra unor regiuni din nordul Siriei, temându-se de creșterea influenței Unităților de Protecție Populară (YPG) și a Uniunii Partidului Democrat kurd (PYD).

În 2014, trei regiuni s-au declarat autonome, iar în 2015 YPG a preluat de la ISIS controlul la granița Siriei cu Turciei, pe o întindere de aproape 400 de kilometri. Când Rusia a intervenit în conflictul sirian, în septembrie anul trecut, kurzii din Siria au avansat împreună cu armata siriană și cu aliații ruși și au câștigat teritorii la nord de Alep.

Recent, kurzii au anunțat că vor să formeze o federație autonomă în nordul Siriei. În prezent, grupările kurde controlează aproape toate teritoriile de la granița siriano-turcă, cu excepția a 100 de kilometri, între Azaz și Jarablus, oraș controlat încă de ISIS. Ceea ce complică și mai mult lucrurile pentru Turcia, este faptul că SUA, care consideră PKK o organizație teroristă, sprijină, în schimb, gruparea YPG.

Încheierea violențelor

În acest moment, se pare că există puține șanse de relansare a procesului de pace cu PKK, lansat de Recep Tayyip Erdogan, atunci când era premier.

Răspunsul imediat al Turciei la valul de atacuri a fost să vizeze militanții PKK și bazele lor, atât în interiorul Turciei, cât și peste graniță, în nordul Irakului.

Răspunsul poate fi în Siria, unde o încetare a focului a dus la un calm relativ în zonele controlate de YPG.

Principalul obiectiv al Turciei va fi de a opri grupările kurde să reunească cele două zone aflate sub controlul lor, în partea de nord și de nord-est a Siriei.

Până acum, forțele de securitate turce nu au reușit să prevină acțiunile atentatorilor, iar turcii se tem la fel de mult atât de atacurile PKK și ale grupărilor afiliate, cât și de cele ale ISIS.