Proliferarea de informații inexacte sau de-a dreptul false nu reprezintă doar un atac la adresa valorilor și unității europene, ci poate reprezenta chiar un pericol la adresa vieților oamenilor, spune ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu.

Într-un interviu acordat EURACTIV.ro, Luminița Odobescu vorbește despre lupta Uniunii Europene cu dezinformarea și știrile false, atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și în contextul mai larg al războiului informațional.

La valurile de dezinformare venite în ultimele luni, „răspunsul european a fost unul în acord cu valorile asumate ale Uniunii, axat pe furnizarea de informații actualizate și cu un înalt grad de acuratețe”, spune Luminița Odobescu.

Ce-i drept, unele dintre informațiile care au atacat UE, au pornit de la un sâmbure de adevăr - răspunsul lent al Uniunii la debutul pandemiei și deciziile luate individual de unele state membre, fără un acord comun. 

Această situație a accentuat, în anumite cazuri, percepția că UE este doar o structură birocratică și că, atunci când e vorba de salvat vieți, doar în guvernele naționale este baza.

„Este adevărat că, în România, ca și în alte state membre, în cazul specific al actualei crize, anumite dificultăți întâmpinate, inițial, de instituțiile europene, alături de diversele reacții ale statelor membre, au influențat, în mod previzibil, percepțiile cetățenilor europeni cu privire modul de reacție al UE”, spune și Luminița Odobescu. 

Dar aceste dificultăți au fost inevitabile, adaugă ea, având în vedere „contextul fără precedent în istoria contemporană” al acestei pandemii, precum și reacția naturală a guvernelor de a încerca să își protejeze cetățenii. În plus, UE are competențe limitate în domeniul sănătății, cea mai mare parte a responsabilității revenind guvernelor naționale. 

„Un factor negativ a fost, fără îndoială, și volumul consistent de informații false sau intenționat eronate, fie și prin prezentarea incompletă, a inițiativelor lansate de UE pentru gestionarea crizei”, mai spune ambasadorul României la UE.

Dar, după un început mai dificil, eforturile Uniunii au căpătat consistență, au fost luate măsuri concrete, cu efecte pozitive în societate, care au transmis un puternic semnal de solidaritate, adaugă ea. „În plus, a fost conștientizată și nevoia unei comunicări adecvate (nu doar reactive), în timp real, a acestui uriaș efort al instituțiilor europene, realizat în coordonare cu statele membre. Este de aștept ca această schimbare de paradigmă, atât pe fond, cât și la nivelul comunicării publice, să se reflecte și la nivelul percepției publice”.

 

„În contextul actualei crize, proliferarea de informații inexacte sau de-a dreptul false, nu reprezintă doar un atac la adresa unității europene și a valorilor care ne leagă, ci poate reprezenta, în cel mai concret mod posibil, un pericol la adresa vieților oamenilor. Mai ales în această lume nouă a tehnologiei, informația este un instrument care, folosit fără discernământ sau cu rea intenție, poate avea efecte devastatoare”. 

Poate că era totuși nevoie de o criză de asemenea amploare pentru ca UE să conștientizeze mai clar efectele dezinformării, dat fiind că, în contextul pandemiei de COVID-19, instituțiile europene și-au intensificat acțiunile pentru combaterea acesteia. 

Astfel, instituțiile au informat cetățenii, în timp real, despre evoluția pandemiei pe site-urile proprii, dar au desfășurat și campanii de social media pentru a comunica inițiativele adoptate de UE pentru gestionarea acestei situații de criză. Comisia Europeană a promovat intens sursele oficiale, autorizate, care oferă date privind virusul (Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) și, în paralel, a lansat o pagină specială pe site-ul său, disponibilă în toate limbile oficiale UE, unde sunt demascate cele mai răspândite și periculoase mituri referitoare la pandemie, notează Luminița Odobescu. 

„Important este ca acțiunile comune ale instituțiilor europene și statelor membre, coordonarea și solidaritatea să conducă  la soluționarea crizei, inclusiv a celei economice, iar efectele se vor vedea și în termeni de percepție. În ziua de astăzi, nici cele mai bune măsuri, dacă nu sunt bine comunicate și protejate de informațiile false, nu sunt suficiente. De aceea, acest efort de comunicare, european și național este mai mult decât relevant”, menționează ea.

Odobescu mai spune că diplomația românească poate contribui, și o face deja, la eforturile întreprinse la nivel european privind combaterea dezinformării și consolidarea comunicării strategice, pentru a proiecta o imagine unită și pozitivă a UE și acțiunilor sale. 

 

„Răspunsul european a fost unul în acord cu valorile asumate ale Uniunii, axat pe furnizarea de informații actualizate și cu un înalt grad de acuratețe. S-a comunicat mai frecvent și mai coordonat, iar deconstruirea narațiunilor false/manipulatorii s-a realizat în mod transparent, în paralel cu oferirea de informații verificabile, Uniunea delimitându-se de o combatere a dezinformării cu mijloacele pe care aceasta le utilizează. Este clar că nu este suficient, fiind un efort de durată, cu rezultate în timp”.

 

„Dincolo de eforturile întreprinse la nivelul instituțiilor europene, în coordonare cu statele membre, pentru promovarea unor informații obiective, în acord cu realitatea și cu adevărul științific, cred că lupta împotriva dezinformării trebuie asumată de fiecare dintre noi, cetățenii Europei. Manipularea este o capcană în care se poate cădea foarte ușor, de aceea, este necesară multă vigilență în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual”, susține ambasadorul român la UE.

Luminița Odobescu menționează și „rolul special” al mass media. „Instituțiile europene pot activa diferite instrumente de combatere a știrilor false, dar, în final, pentru a fi cu adevărat eficiente, ele trebuie să se afle în conjuncție cu presa (care are propria sa responsabilitate, mai ales în acest context, atât din perspectiva promovării de informații oficiale și verificate, cât și din perspectiva limitării răspândirii de informații false sau eronate)  și cu cetățenii, care la rândul lor, trebuie să fie atenți la nuanțele realității”. 

Prezentăm în continuare interviul integral acordat EURACTIV de Luminița Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană:

EURACTIV: Se vorbește de mulți ani de dezinformarea susținută de Rusia. Răspunsul UE, deși s-a intensificat în ultima vreme, nu este încă pe măsura atacurilor venite din est. România se află în prima linie a luptei contra dezinformării ruse, dar cât de serios este privită această problemă în Bruxelles?

Luminița Odobescu: Aș vrea să vă asigur că problema este privită foarte serios la Bruxelles. Combaterea campaniilor de dezinformare, în general, a fost identificată și asumată ca prioritate la nivelul Uniunii Europene încă din primăvara anului 2015, când, ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, a fost înființat, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE,) grupul operativ East Stratcom, care să analizeze activitățile de dezinformare din spațiul estic, vizând UE. Ulterior, mandatului acestuia i-a fost adăugată o dimensiune pro-activă, de comunicare și promovare a politicilor Uniunii în vecinătatea estică, dar și de sprijinire a mass-media independente din statele respective. În următorii doi ani, au fost create două noi grupuri de lucru, vizând spațiul sudic și Balcanii de Vest.

Au urmat alte inițiative vizând combaterea dezinformării, indiferent de sursa acesteia, cele mai consistente adoptate în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai 2019. Aș da numai câteva exemple: în 2016, a fost adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride; începând cu octombrie 2018, au fost intensificate acțiunile UE și colaborarea cu platformele online, prin intermediul unui cod voluntar de bune practici privind dezinformarea; în decembrie 2018, a fost andosat Planul de Acțiune împotriva dezinformării de către Consiliul European. 

Aș dori să reamintesc faptul  că Președinția română a Consiliului UE a sprijinit activ stabilirea unui cadru coordonat de acțiune în domeniu. Astfel, în martie 2019, în timpul mandatului nostru, a fost instituit un Sistem de Alertă Rapidă pentru a facilita schimbul de informații între statele membre și instituțiile UE – în contextul eforturilor vizând garantarea unor alegeri europene libere și corecte. 

În contextul actualei pandemii COVID-19, aș menționa, de asemenea, că inclusiv în baza propunerilor formulate în mandatul Președinției române, instituțiile europene și-au intensificat acțiunile pentru combaterea dezinformării. În primul rând, prin informarea cetățenilor europeni, în timp real, pe site-urile instituțiilor europene, dar și prin campanii de comunicare via social media, cu privire la inițiativele adoptate de UE pentru gestionarea acestei situații de criză. Comisia Europeană a promovat intens sursele oficiale, autorizate, care oferă date privind virusul (Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) și a lansat o pagină specială pe site-ul său, disponibilă în toate limbile oficiale UE, unde sunt demascate cele mai răspândite și periculoase mituri referitoare la pandemie. 

În România a încolțit deja sâmburele anti-UE, chiar dacă mișcarea nu este atât de prezentă ca în alte state. Cât de îngrijorați sunt cei de la Bruxelles de sentimentele anti-europene din România? 

Luminița Odobescu: În primul rând, cred că e dificil de argumentat prevalența unor sentimente anti-europene în România. Continuam să rămânem în partea de sus a clasamentului statelor susținătoare ale proiectului european. 

Este adevărat că, în România, ca și în alte state membre, în cazul specific al actualei crize, anumite dificultăți întâmpinate, inițial, de instituțiile europene,  alături de diversele  reacții ale statelor membre, au influențat, în mod previzibil, percepțiile cetățenilor europeni cu privire modul de reacție al UE. Sigur aceste dificultăți, aș spune, au fost inevitabile, având în vedere contextul fără precedent în istoria contemporană creat de această pandemie, dar și reacția naturală a guvernelor de a încerca să își protejeze cetățenii. La aceasta se adaugă și competențele limitate în domeniul sănătății la nivel european. Un factor negativ a fost, fără îndoială, și volumul consistent de informații false sau intenționat eronate, fie și prin prezentarea incompletă, a inițiativelor lansate de UE pentru gestionarea crizei.

Cred, însă, că, după un început mai dificil, eforturile Uniunii au căpătat consistență, au fost traduse în măsuri concrete, cu efecte pozitive concrete la nivelul comunităților și indivizilor și au transmis un puternic semnal de solidaritate. În plus, a fost conștientizată și nevoia unei comunicări adecvate (nu doar reactive), în timp real, a acestui uriaș efort al instituțiilor europene, realizat în coordonare cu statele membre. Este de aștept ca această schimbare de paradigmă, atât pe fond, cât și la nivelul comunicării publice, să se reflecte și la nivelul percepției publice.

În acest cadru, nu aș pune problema unei îngrijorări a Bruxelles-ului față de situația specifică din țara noastră; euroscepticismul nu este nici pe departe o invenție românească. Opiniile fluctuează, desigur, în funcție de performanța percepută a UE, în special în ceea ce privește politicile sectoriale, care au un impact direct asupra societăților și economiilor statelor membre. Perioadele de criză, precum cea pe care o trăim acum, reprezintă, de asemenea, un catalizator pentru astfel de percepții.  

Important este ca acțiunile comune ale instituțiilor europene și statelor membre, coordonarea și solidaritatea să conducă  la soluționarea crizei, inclusiv a celei economice, iar efectele se vor vedea și în termeni de percepție. În ziua de astăzi, nici cele mai bune măsuri, dacă nu sunt bine comunicate și protejate de informațiile false, nu sunt suficiente. De aceea, acest efort de comunicare, european și național este mai mult decât relevant. 

Cum este percepută ofensiva diplomatică a Chinei în contextul pandemiei de COVID-19? Știm că UE a negat presiunile Chinei, dar tot mai multe guverne au menționat ofensiva Beijingului. Se conturează o poziție mai agresivă a UE la adresa Chinei?

Luminița Odobescu: La 45 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, obiectivul UE rămâne asigurarea unor relații echitabile, echilibrate și reciproc avantajoase cu China, printr-o abordare realistă și multi-dimensională. Contribuția comună este esențială pentru ordinea mondială, bazată pe norme, și poate fi decisivă pentru a se asigura răspunsuri multilaterale eficace la provocările globale.

Ceea ce nu înseamnă, însă, că Uniunea este naivă, relația cu China fiind una complexă. China a fost definită  la nivel european ca un partener economic esențial, dar și ca rival sistemic. Relația este destul de matură pentru ca toate aspectele sensibile să poată fi abordate deschis de către UE, și, aș spune, nu cu agresivitate, ci cu fermitate, pentru că un actor global precum UE, a cărui acțiune externă este bazată pe valori fundamentale comune, nu trebuie să fie provocator pentru a fi credibil. Dialogul este necesar, iar aspectele de interes, nu numai din relația bilaterală, dar și cele la nivel global, trebuie discutate.

Summit-ul UE-China (în curs de reprogramare) și summit-ul special al liderilor statelor membre UE și Chinei, programat pentru toamna acestui an în Germania, vor reprezenta, cu siguranță, ocazii pentru un dialog direct și constructiv. 

Ce măsuri ia Uniunea Europeană împotriva măsurilor de "cosmetizare" a pandemiei pe care le împinge China? S-a scris deja despre "diplomația măștilor" și în multe țări au fost promovate idei conform cărora UE nu a ajutat respectivul stat membru, în schimb ajutorul a venit din China, Rusia sau Turcia. 

Luminița Odobescu: Am vorbit puțin mai devreme despre combaterea dezinformării, precum și despre importanța promovării informațiilor corecte, a mesajelor pozitive privind acțiunile întreprinse „sub steagul Uniunii Europene”. Este una din lecțiile învățate din această criză. Nu este simplu, este o responsabilitate comună și încă mai sunt multe de făcut. 

De la izbucnirea crizei COVID-19, după un început timid și plin de dificultăți, activitatea, pe toate coordonatele comunicării strategice, s-a intensificat la nivel UE. De exemplu, Comisia Europeană a lansat un site care oferă acces la informație în timp real cu privire la coronavirus și la răspunsul UE - https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response_ro; o pagină distinctă, disponibilă în toate limbile oficiale UE, este dedicată combaterii dezinformării, cu obiectivul respingerii celor mai frecvente, dăunătoare și răspândite mituri privind pandemia - https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/fighting-disinformation_ro. SEAE (Divizia Comunicare Strategică și Analiza Informației) publică și actualizează periodic evaluări ale mediului informațional privind dezinformarea legată de pandemie (de circulație internă) și rapoarte speciale destinate publicului (cel mai recent la 24 aprilie), publicate pe https://euvsdisinfo.eu/

Putem spune, că, per total, răspunsul european a fost unul în acord cu valorile asumate ale Uniunii, axat pe furnizarea de informații actualizate și cu un înalt grad de acuratețe. S-a comunicat mai frecvent și mai coordonat, iar deconstruirea narațiunilor false/manipulatorii s-a realizat în mod transparent, în paralel cu oferirea de informații verificabile, Uniunea delimitându-se de o combatere a dezinformării cu mijloacele pe care aceasta le utilizează. Este clar că nu este suficient, fiind un efort de durată, cu rezultate în timp. 

Dincolo de eforturile întreprinse la nivelul instituțiilor europene, în coordonare cu statele membre, pentru promovarea unor informații obiective, în acord cu realitatea și cu adevărul științific, cred că lupta împotriva dezinformării trebuie asumată de fiecare dintre noi, cetățenii Europei. Manipularea este o capcană în care se poate cădea foarte ușor, de aceea, este necesară multă vigilență în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Nu în ultimul rând, aș menționa rolul special al mass media. Instituțiile europene pot activa diferite instrumente de combatere a știrilor false, dar, în final, pentru a fi cu adevărat eficiente, ele trebuie să se afle în conjuncție cu presa (care are propria sa responsabilitate, mai ales în acest context, atât din perspectiva promovării de informații oficiale și verificate, cât și din perspectiva limitării răspândirii de informații false sau eronate)  și cu cetățenii, care la rândul lor, trebuie să fie atenți la nuanțele realității. 

În România, educația în domeniul media și al dezinformării este deficitară în cel mai bun caz. Ce poate face diplomația românească pentru a bloca tentativele de dezinformare și cum poate ajuta la înțelegerea mai bună a rolului UE? 

Luminița Odobescu: Diplomația românească poate contribui, și o face deja, la eforturile întreprinse la nivel european privind combaterea dezinformării și consolidarea comunicării strategice, pentru a proiecta o imagine unită și pozitivă a UE și acțiunilor sale. 

La începutul lunii aprilie, subiectul a figurat pe agenda de dezbatere a miniștrilor europeni ai afacerilor externe. Cu acest prilej, ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a atras atenția asupra necesității utilizării tuturor instrumentelor UE în domeniu, inclusiv comunicarea dinamică, transparentă și directă cu cetățenii. A accentuat, totodată, faptul că UE trebuie să promoveze mesaje strategice în susținerea valorilor democratice care stau la baza societăților europene, subliniind că o mai bună reflectare în comunicarea publică a măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cu impact direct pentru cetățeni, reprezintă cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false, defăimătoare, care au proliferat în ultima perioadă.

Din perspectiva României, pe lângă sprijinirea Comisiei și SEAE în comunicarea către cetățeni și coordonarea  activităților de contracarare,  ar fi oportună susținerea propunerii  Înaltului Reprezentant de acordare a unui rol central Sistemului de Alertă Rapidă împotriva Dezinformării (RAS) în facilitarea eforturilor comune de combatere a dezinformării, pentru îmbunătățirea funcționării mecanismului (înființat în perioada Președinției române a  Consiliului UE). Este necesară, nu numai asigurarea  asigurării resurselor, dar și o intensificare a activității RAS, cu implicarea mai dinamică a statelor membre, inclusiv în ceea ce privește schimbul de bune practici și elaborarea de mesaje pozitive privind acțiunile UE.

Cum vedeți faptul că autoritățile din România au decis să ia măsuri cu privire la fake-news despre COVID-19 prin închiderea site-urilor? Cum se vede la nivel de UE acest așa-zis "pumn în gură" pentru libertatea de exprimare?

Luminița Odobescu: Libertatea de exprimare este un principiu fundamental al Uniunii Europene și un drept pe care românii l-au câștigat cu mari sacrificii. Ține de esența unei societăți democratice și de spiritul unor cetățeni activi, liberi, implicați în viața comunității. Este, prin urmare, neprețuită.  

Însă, oricărui drept îi corespunde o obligație corelativă – este o ecuație simplă, care dă măsura sănătății raporturilor sociale, a societății, în ansamblul ei. Natura limitativă a obligației are, în fond, rol de protecție. 

În contextul actualei crize, proliferarea de informații inexacte sau de-a dreptul false, nu reprezintă doar un atac la adresa unității europene și a valorilor care ne leagă, ci poate reprezenta, în cel mai concret mod posibil, un pericol la adresa vieților oamenilor. Mai ales în această lume nouă a tehnologiei, informația este un instrument care, folosit fără discernământ sau cu rea intenție, poate avea efecte devastatoare.

Libertatea de exprimare trebuie, așadar, să fie circumscrisă unei mari responsabilități civice și acelor valori pe care, de fapt, le invocă și din care derivă. Discernământul, responsabilitatea nu cred că trebuie confundate cu cenzura (nuanțele dintre ele, ce-i drept, pot fi foarte fine, însă, o societate sănătoasă ar trebui sa aibă instrumentele și capacitatea necesare pentru a le percepe și a se raporta la ele în consecință).

Așa cum am arătat mai devreme, este, de fapt, principiul pe care UE îl aplică în efortul său constant de combatere a dezinformării și de promovare a informațiilor verificabile, a căror acuratețe poate fi probată.

Cât de eficientă e decizia guvernanților de a închide site-uri de știri în vreme de pandemie

Mai mult pe EurActiv »