UE trebuie să facă mai multe pentru a combate știrile false care-i atacă unitatea și trebuie să comunice într-un limbaj mai simplu cu cetățenii săi, sunt două dintre concluziile unei dezbateri privind viitorul Uniunii.

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România împreună cu Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au organizat joi o dezbatere video privind viitorul Uniunii Europene cu membri ai Parlamentului European, cu reprezentați ai mediului academic și ai societății civile.

Întrebat cum au reacționat instituțiile europene la criza COVID-19, eurodeputatul PMP Eugen Tomac a precizat că, la început, criza a luat prin surprindere pe toată lumea, iar comunicarea ”extrem de greoaie” a fost fructificată de actori statali din state terțe. ”Cetățenii europeni au avut o anumită neînțelegere față de modul cum țări precum Rusia și China au afișat un fel de solidaritate mimată cu Italia”, a subliniat Tomac, adăugând că, ulterior, Comisia și-a revenit și a propus un așa-numit Plan Marshall pentru Europa.

Dincolo însă de măsurile economice, Eugen Tomac insistă asupra faptului că autoritățile europene trebuie să acorde o mai mare atenție efectelor propagandei ruse. Eurodeputatul a dat ca exemplu faptul că Russia Today - organ de propagandă al Kremlinului - se numără printre primele 20 de instituții considerate de către cetățenii europeni și nu numai drept sursă de informare credibilă. Faptul că Russia Today ”a reușit să se impună în această perioadă de criză ca un instrument de informare pentru europeni reprezintă o mare provocare”, mai ales că a promovat mii de informații false de la debutul pandemiei, spune Tomac. 

Acesta se declară îngrijorat de faptul că viața europenilor e ”influențată de actori statali străini”, iar numeroasele știri false din această perioadă, promovate în toate limbile UE de instrumente de stat ale Federației Ruse, au pus în pericol sănătatea cetățenilor.

Cristian Ghinea, eurodeputat USR/Renew Europe a precizat că există o senzație de dezamăgire avută de toată lumea referitor la reacțiile inițiale, dar acestea au aparținut statelor membre care au acționat pe cont propriu.  

Subliniind că nu a fost construită să se ocupe de crize sanitare și nu are instrumentele necesare, ci abia acum le creează, Ghinea a spus că guvernele statelor membre s-au gândit la ”ce le e mai aproape de piele” și abia apoi și-au dat seama că tot împreună trebuie să acționeze.

Maria Grapini din Grupul S&D spune că ”s-a pornit greu” și au apărut nemulțumiri mai ales în statele grav afectate de pandemie, dar, ulterior, Comisia Europeană a venit apoi cu multe propuneri, iar acum ”mingea e la fiecare stat membru”.

Grapini reclamă faptul că în spațiul public românesc nu se știe prea bine care sunt competențele UE și care sunt cele naționale.  

Scepticismul e alimentat de modul în care transmitem informația, a mai spus eurodeputata.

Și Gabriela Carmen Pascariu, director-fondator al Centrului de Studii Europene al Universității din Iași, consideră că e nevoie de o mai bună strategie de comunicare și informare, mulți cetățeni neștiind ce poate și ce nu să facă UE.

În ceea ce privește euroscepticismul în creștere în România - potrivit unui studiu CRPE, Pascariu apreciază că acesta pleacă de la cetățeni și nu de la partide. În acest context, Gabriela Carmen Pascariu spune că UE trebuie să aibă mai multă grijă față de cetățeni și față de ce simt ei că e important pentru creșterea bunăstării lor.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar doctor la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, a avut impresia că, în prima fază, stele naționale nu s-au coordonat, iar instituțiile europene părea că nu răspund în mod eficient. Această percepția a încurajat forțe eurosceptice din unele state europene ”să decreteze” finalul UE.

În faza a doua, leadership-ul european a depășit divergențele inițiale și au făcut treabă bună.

Acum însă au apărut din nou disensiuni privind bugetul multianual al UE și planul de relansare și, dacă nu se va ajunge la un conses, se va ajunge din nou la o percepție apropiată de cea din prima etapă privind ”luptele intestine” în interiorul UE.

Iordan Bărbulescu, decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, consideră că Europa are o nouă oportunitate de a folosi o criză pentru dezvoltarea ei de acum înainte.

Acesta a apreciat că, în continuare, comunicarea instituțiilor europene e deficitară, la fel cum a fost și la criza financiară. În plus, pentru mass-media e ”mai important ce face un personaj pitoresc decât ce face UE”.

Totodată, europenii au cerut UE să acționeze într-un domeniu în care nu are competențe.

Pe de altă parte, Iordan Bărbulescu reclamă procesul decizional complicat, chiar dacă s-a mai simplificat prin Tratatul de la Lisabona.

Analistul politic Iulian Fota a afirmat că în multe țări europene, inclusiv în România, politicienii au fost prinși în ofsaid, ignorând pericolul pandemiei, în ciuda avertismentelor venite de la experți, astfel că au dat vina ”în mod nedrept” pe Bruxelles, lucru pe care l-au făcut în ultimii ani.

”Euroscepticismul e pe cale să crească din cauza politicienilor iresponsabili”, a spus Fota, adăugând că UE s-a mișcat bine pe zona economică.

Alex Damian, cercetător CRPE, a subliniat faptul că pandemia a lovit solidaritatea europeană și a dus la adâncirea unor falii, dar reprezintă o provocare și pentru mișcările eurosceptice și populiste care trebuie să-și refacă mesajele.

El spune că, în perioada următoare, UE va trebui să combată mesajele care pot reinventate de mișcările populiste, care probabil se vor folosi de mesaje naționaliste, dar și dezinformările din ce în ce mai puternice din Rusia și China, care se folosesc de aceste falii pentru a lovi în solidaritarea europeană.

Printre soluții propuse de CRPE se numără o comunicare non-tehnocrată, strategică și politică, întrucât comunicarea la vârtul UE într-un limbaj greoi și complex nu e suficientă, precum și mecanisme solide pentru o bună guvernare, a precizat Bianca Toma.

Conferința pentru viitorul Europei

În ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, Eugen Tomac e de părere că e nevoie de o dezbatere largă, cu implicarea cetățenilor, privind viitorul UE, deoarece uneori apare ”sentimentul unei rupturi între UE și cetățenii ei.

Eurodeputatul PMP consideră că ”toată lumea așteaptă mult de la UE”, dar instrumentele acesteia sunt ”foarte mici”. 

”Nu avem instrumentele suficiente pentru a întări legătura între cetățeni și UE”, spune Tomac, dând ca exemplu cazul muncitorilor sezonieri, unde Uniunea nu poate face prea multe, în condițiile în care nu există inspectorate europene ale forței de muncă.

În opinia sa, trebuie să există o dezbatere privind transferarea sau nu către UE a unor competențe în domeniul sănătății. 

Maria Grapini a reamintit că ideea privind Conferința pentru viitorul Europei a pornit de la trei chestiuni: 

  • modificarea tratatului, pentru a elimina unanimitatea în Consiliu, care - în opinia sa - e ”o anomalie” și un motiv pentru care România nu e în Schengen.
  • discuția privind federalizarea sau o uniune de state 
  • lista transnațională la europarlamentare.  

Cristian Ghinea ar dori ca această conferință să nu fie doar ”o sumă de evenimente” în diferite state membre.

El spune că e nevoie de o dezbatere coerentă, în contextul creșterii interguvernamentalismului dar și a puterii Comisiei Europene, în timp ce asistăm la ”o ignorare mai mare” a Parlamentului European.

Eurodeputații sunt destul de ”frustrați” de modul în care acționează Comisia, Ghinea dând exemplu Planulului Marshall european - un proiect grandios al CE, de care ceilalți actori europeni majori au aflat din presă. 

Eurodeputatul USR s-a referit și la faptul că PE e lipsit de inițiativă legislativă - spre deosebire de parlamentele naționale - ceea ce schimbă foarte mult raportul de forțe, întrucât pune eurodeputații în poziția de a fi ”niște lobby-iști” care încearcă să convingă Executivul european să vină cu propuneri, având doar ”bățul” de a nu aproba ce propune CE.

Această situație face ca, în practică, PE să fie uneori mai slab decât prevede tratatele.

Pascariu e de părere că UE se confruntă cu o criză de identitate.

În condițiile globalizării, dezinformării, grupurilor de interese, cetățenii europeni au nevoie de o mai clară raportare la ceea ce UE aduce ca valoare adăugată la viețile lor, spune ea.

Gabriela Pascariu e de părere că UE trebuie să pună accentul pe educația noilor generații și pe comunicare, propunând un pact UE - statele membre privind comunitatea europeană, deoarece dezinformarea nu poate fi combătută doar blocând informații și site-uri, ci ”prin educație și cunoaștere reală a ceea ce înseamnă UE”.

Iordan Bărbulescu pledează pentru o convenție și pentru o mai mare grijă acordată nevoilor cetățenilor, care ar trebui să fie în centrul UE. Trebuie să întărim dimensiunea supranațională fără a se pune problema dispariției statelor naționale, altfel va veni o nouă criză și din nou ne vom pune aceleași probleme, a mai spus decanul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA.

El susține că ”mai multă Europă” a rămas o retorică, chiar și după Brexit, care a contribuit la euroscepticism, dar UE întârzie materializarea aderării statelor din Balcani. 

Sergiu Mișcoiu consideră că multiplele crize din ultimii 10 ani arată nevoia unei coordonări care să depășească stadiul actual.

În perioada următoare, aparatul instituțional ar trebui să promoveze un eșafodaj instituțional care să meargă spre prezentarea unei o identități strategice comune, neputând fi ocolite teme precum armata comună și înzestrarea cu atribute supranaționale a UE.

Pentru Iulian Fota, miza planetei nu mai e prosperitatea, ci pacea între marile puteri, astfel că viitorul UE va fi definit de modul în care marile puteri vor relaționa între ele.

”UE va avea viitor dacă va putea să ofere statelor membre importante o șansă în plus ca pacea între ele să fie prezervată”, a subliniat Fota. Analistul susține că trebuie să acceptăm ideea că suntem într-o altă lume în care UE și NATO nu mai sunt ”buricul lumii” și în care ”s-a revenit la politica marilor puteri”. 

El nu exclude ca de dragul prezervării păcii să avem o Uniunea ”mai mică, pt unele state membre sunt văzute deja ca balast”.  


 

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.