Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a discutat miercuri, la Bruxelles, cu ministrul finanțelor publice Viorel Ștefan despre stadiul implementǎrii politicii de coeziune în România.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, în cadrul întâlnirii, Crețu a subliniat rolul capital al politicii de coeziune în dezvoltarea țǎrii.

„Mai mult de jumǎtate din totalul bugetului de investiții publice este reprezentat de fonduri europene și, în aceste condiții, este esențial ca aceste fonduri sǎ fie investite într-o manierǎ strategicǎ și în concordanțǎ cu prioritǎțile de investiții ale României. Domnul ministru de finanțe, Viorel Stefan, m-a asigurat de existența resurselor necesare cofinanțǎrii naționale pentru a facilita implementarea proiectelor”, a spus Corina Crețu.

Totodatǎ, cu scopul de a eficientiza acest proces, este nevoie de întǎrirea capacitǎții administrative a beneficiarilor și susținerea lor în dezvoltarea de proiecte mature.

„România are nevoie de proiecte de bunǎ calitate și pentru aceasta sunt necesare proceduri simplificate și o capacitate administrativǎ consolidatǎ. Serviciile din subordinea mea sunt întotdeauna pregǎtite sǎ ofere asistențǎ administrației naționale”, a mai declarat Corina Crețu.

Nu este prima dată când Corina Crețu critică nivelul calitativ al proiectelor propuse de autoritățile române pentru finanțare din fonduri europene. În noiembrie 2016, Crețu spunea, la Iași, că România nu atrage fonduri europene pentru că nu are suficiente proiecte de calitate, insistând că ar fi păcat ca țara să piardă șansa de a utiliza acești bani. „Sunt 22 miliarde de euro numai din fondurile pe care le gestionez eu, adică Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regională, la care se adaugă Fondul de Agricultură și altele. S-ar putea să fie ultima perioadă în care România mai beneficiază de o sumă atât de importantă”, declara atunci comisarul european.

Pe de altă parte, tot Corina Crețu remarca recent că România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate, deși Bruxelles-ul încearcă să reducă birocrația. Ea remarca faptul că mulți români sunt descurajați de procedurile complicate de accesare a fondurilor. „Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înțeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranță zero față de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în fața beneficiarilor”, a precizat comisarul european.

Din nou, Corina Crețu a punctat că lipsa unor rezerve de proiecte de calitate, capacitatea administrativă limitată și lipsa infrastructurii de transport sunt principalele probleme cu care se confruntă România în materie de absorbție a fondurilor europene.