În discuțiile pe tema Ambasadei României din Israel, președintele și Guvernul au ajuns, în sfârșit, la aceeași masă. Cu ce idei au plecat fiecare după aceea, încă nu este clar. Klaus Iohannis spune că politica externă trebuie caracterizată de „constanță și predictibilitate” și că „este necesar ca tensiunile interne pe teme de politică externă să înceteze imediat”, în timp ce Guvernul vrea „o abordare instituțională loială în ceea ce privește politica externă a României”.

Potrivit Guvernului, premierul Viorica Dăncilă i-a transmis președintelui că analiza privind mutarea ambasadei se bazează pe „poziția principială și susținută constant de România în ceea ce privește soluția existenței a două state: Israel și Palestina, care să trăiască împreună în pace, în securitate și recunoaștere reciprocă”.

Dar europarlamentarul Norica Nicolai - membru al ALDE, la fel ca și ministrul de externe, Teodor Meleșcanu - a punctat că, în privința intenției Guvernului de a prospecta mutarea ambasadei, „lucrurile sunt cam decise”. În cazul în care președintele Klaus Iohannis se opune mutării Ambasadei în Ierusalim, Norica Nicolai a afirmat că „se va ajunge la un blocaj instituțional, care nu este de dorit”. #PE

De altfel, și Meleșcanu spusese săptămâna trecută, în Comisia de politică externă a Camerei Deputaților, că, deși președintele are atribuții în numirea și rechemarea ambasadorilor, schimbarea sediului unei ambasade nu este în sarcina sa și că Guvernul este gata să meargă la Curtea Constituțională dacă Iohannis nu va fi de acord cu mutarea.

În Israel însă, lucrurile sunt foarte aprinse în aceste zile, din cauza mutării ambasadei americane în Ierusalim. Contextul actual din Orientul Mijlociu este extrem de complicat, dar, dacă dreptul Israelului de a exista nu trebuie pus niciodată în discuție, ar fi bine să se țină cont și de faptul că palestinienii au drepturi.

Și în peninsula coreeană, lucrurile se înfierbântă, după numeroase semne de pace în ultimele luni. Phenianul - supărat pe exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud, dar probabil iritat și de mesajele lui Donald Trump de pe Twitter - a contramandat o întâlnire la nivel înalt cu Executivul sud-coreean și a amenințat că va renunța și la întâlnirea cu Trump din iunie.

Revenind în Parlamentul românesc, găsim alte buldozere. CSM a reușit să îl întreacă pe Florin Iordache, propunând un prag de 50.000 de euro pentru incriminarea abuzului în serviciu chiar în Comisia condusă de deputatul PSD privind modificarea legilor justiției. În celebra OUG 13, inițiată chiar de Florin Iordache pe vremea când era ministru al justiției, pragul propus era de aproximativ 50.000 de euro.

Ulterior, instituția a revenit, susținând într-un comunicat că nu a propus instituirea unui prag valoric în cazul vreunei infracțiuni, cu atât mai puțin în cazul infracțiunii de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii publici sau în cazul infracțiunilor de corupție, deși reprezentanta CSM la discuțiile din comisie nu a dat vreun semn cum că ceea ce a citit Iordache nu ar fi adevărat.

Șeful de partid al lui Iordache, Liviu Dragnea, este amenințat cu o pedeapsă de șapte ani și jumătate de închisoare chiar pentru fapte de corupție. Dragnea, care se consideră nevinovat, ar putea primi verdictul peste două săptămâni, și speră să nu fie vorba de muncă în folosul comunității. „Muncesc în folosul comunității de peste 20 de ani de zile”, pretinde liderul PSD.

Recomandarea de lectură este tot despre parteneriate și conflicte diplomatice, un articol The Economist despre alianța Poloniei și Ungariei împotriva cerințelor democratice ale Bruxelles-ului.