Curtea Constituțională a României și-a adus aminte că există Comisia de la Veneția și a trimis o sesizare. Nu însă privind modificările propuse la legislația justiției, așa cum au cerut parlamentari, reprezentanți ai societății civile, magistrați sau însuși președintele Klaus Iohannis, ci pentru că s-a simțit atacată „virulent”.

Curtea Constituțională a sesizat Comisia de la Veneția că parlamentari sau reprezentanți ai unor autorități publice „au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției”.

Judecătorii constituționali s-au plâns secretarului general al Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția și președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene de „atacurile virulente declanșate împotriva Curții”. Aceste atacuri au totuși un substrat pe care Curtea pare că-l uită - CCR nu a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu legile Justiției și a și votat în plen retragerea din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) la începutul acestui an.

Cât privește tema de la care pare să fi pornit „atacurile virulente” - decizia CCR în privința conflictului instituțional generat de refuzul președintelui de a o demite pe șefa DNA - Klaus Iohannis a avut marți o primă declarație pe tema deciziei de săptămâna trecută. Iohannis a spus că va respecta Constituția „indiferent ce se întâmplă”, evitând însă să spună ce va face concret. Președintele a avut însă un mesaj de transmis lui Tudorel Toader: ministrul justiției trebuie să apere independența procurorilor, care nu trebuie să fie controlați politic.

În replică, ministrul a sugerat că președintele este indus în eroare. „Președintele Iohannis este președintele republicii, dar nici eu, nici dumneavoastră nu ne pricepem la toate, dacă suntem realiști. Nu spun că a greșit, a spus și dânsul ceea ce i-au spus probabil alții”, a declarat Tudorel Toader.

Și tot de la o sesizare a Curții Constituționale a venit și decizia Curții de Justiție a UE în privința căsătoriilor homosexuale încheiate în statele Uniunii Europene. „Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor”, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În urma deciziei CJUE, România nu trebuie să permită căsătoriile cuplurilor homosexuale, dar trebuie să recunoască căsătoriile de acest tip încheiate în alte state UE care le permit și să acorde soților anumite drepturi.

Nu părăsim tărâmul justiției fără a aminti că Elena Udrea a primit o sentință definitivă la șase ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu. Din Costa Rica, Udrea a transmis că nu se va întoarce în țară pentru a executa pedeapsa.

Pe plan extern, Vladimir Putin le spune europenilor că vrea să coopereze mai strâns. „Nu avem scopul de a dezbina ceva sau pe cineva în UE", a declarat Putin într-un interviu acordat televiziunii austriece ORF. De fapt, Moscova vrea „ca UE să fie unită și să prospere, deoarece UE este cel mai important partener comercial și economic” al Rusiei, a declarat liderul de la Kremlin.

Ce-i drept, Putin poate profita de disputele comerciale ale UE cu administrația americană și de răceala dintre liderii europeni și Donald Trump. Despre aceste dispute este și recomandarea de lectură: un articol Wall Street Journal despre cauzele prețului scăzut al oțelului și cum taxele impuse de Trump nu vor schimba prea mult situația.