Românii asistă neputincioși la cacealmaua politică declanșată - cel puțin așa susțin politicienii - pentru binele lor și numai al lor.

În așteptarea laptelui și a mierii promise, ca de obicei, de politicieni în ani electorali, românii privesc scena politică unde se joacă piesa anticipatelor. După ce a fost desemnat din nou de către președintele Klaus Iohannis să formeze guvernul, Ludovic Orban se duce în Parlament cu aceiași miniștri și cu mici schimbări în programul de guvernare. Cum scopul declarat al liberalilor e declanșarea anticipatelor, parlamentarii partidului se văd puși în situația de a vota împotriva propriei formațiuni. Asta după ce au râs de colegii social-democrați care și-au trântit guvernele prin Parlament.

PSD a decis să sesizeze CCR pe un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și președinte după ce Ludovic Orban a fost desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, dar, în spatele ușilor închise, mai mulți social-democrați au pledat pentru anticipate, cu condiția ca alegerile parlamentare anticipate să se desfășoare concomitent în aceeași zi cu  alegerile locale. Grea dilemă și pentru parlamentarii social-democrați. 

Deocamdată, PNL și PSD și-au stabilit șefii de campanie: premierul demis/desemnat/interimar și președintele partidului la liberali, eurodeputații Claudiu Manda și Mihai Tudose la social-democrați.

Dornică să obțină un nou mandat, Gabriela Firea recurge la conspirații și dezinformări pentru a-și acoperi rezultatele dezastruoase de la Primăria Capitalei.

Între timp, parlamentarii PSD continuă să pună bețe în roate liberalilor, Senatul respingând - în calitate de primă cameră sesizată - modificările aduse de PNL celebrei OUG 114 prin prima ordonanță din acest an, care elimina taxa pe activele bancare, suprataxa pe energie, cerințele de capital pentru fondurile de pensii private și desființa fondul suveran.

Nici nu știi cum e mai bine: să ai o cacealma politică sau o criză adevărată.

Cel mai mare partid german - CDU - are probleme în găsirea unui lider după ce cancelarul Angela Merkel a renunțat în 2018 la șefia formațiunii și a anunțat că nu mai dorește un nou mandat în fruntea Guvernului la alegerile de anul viitor. Urmașa sa, Annegret Kramp-Karrenbauer, nu a reușit să țină partidul în frâu, iar consecințele au fost uriașe, odată cu declanșarea scandalului din Turingia. Scandal ce a pus capăt viselor sale de a deveni cancelar, astfel că CDU trebuie să-și caute rapid un nou lider, capabil să mențină partidul la putere. 

Recomandarea de lectură a redacției: După startul dezastruos din Iowa, democrații își îndreaptă atenția spre New Hampshire - Boston Globe