Șefa DNA a vorbit într-un interviu televizat despre presiunile asupra procurorilor, condamnări și dezvăluirile Panama Papers. De altfel, chiar Kovesi a fost supusă unei tentative de intimidare și vă prezentăm, în exclusivitate, date din anchetă.

Unul dintre suspecții urmăriți de autorități pentru spionaj asupra Laurei Codruța Kovesi și a familiei sale a reușit să fugă de sub supraveghere și să treacă granița. Un alt suspect, arestat, a mărturisit că a fost plătit cu 5.000 de euro.

În cadrul emisiunii „După 20 de ani” difuzate duminică de Pro TV, Kovesi nu a insistat asupra cazului de hărțuire, dar a vorbit despre presiunile la care sunt supuși procurorii anticorupție, dar și despre alte teme precum firmele din paradisurile fiscale. Astfel, DNA este foarte atent la informațiile care apar în spațiul public, iar procurorii pot confisca sume aflate în afara teritoriului românesc, atunci când dovedesc că s-a produs o infracțiune, a spus ea.

O altă temă care a încins spiritele peste week-end a fost discuția legată de Catedrala Neamului și clipul trupei Taxi. Chiar în acest context, Biserica Ortodoxă a considerat că este cazul să-și sfătuiască enoriașii „să-i aleagă pe acei candidați care arată credință în Dumnezeu și responsabilitate față de comunitate, apără și susțin demnitatea vieții umane, a familiei tradiționale și promovează educația școlară integrală care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală”. O opinie care ne îndepărtează de proverbiala toleranță europeană. 

Toleranță care, de altfel, începe să-și arate limitele, după cum s-a văzut în votul olandezilor la referendumul de săptămâna trecută. Doi eurodeputați explică, pentru EurActiv.ro, care sunt consecințele votului din Olanda și cum a fost acesta primit la Moscova. 

Și nici față de partenerii tradiționali de peste ocean, SUA și Canada, Comisia Europeană nu pare să mai aibă răbdare. Marți, executivul UE ar putea decide impunerea vizelor pentru cele două state nord-americane, dat fiind că acestea încă solicită vize cetățenilor unor state membre UE, printre care și România. 

Nici alte zone din Europa nu sunt liniștite. În Ucraina, premierul a anunțat că-și va da demisia, după o criză politică care a împiedicat reforme cheie în ultimele luni. Ceva mai la est, în Caucazul de Sud, Armenia și Azerbaidjan au dezgropat securea războiului în Nagorno-Karabah. Principalul câștigător? Rusia, care vinde arme ambelor părți combatante.

Pentru a descreți un pic frunțile, recomandarea de lectură vine de la BBC: Why Trump is a gift for comedians