Un serial cu întorsături spectaculoase, documente secrete, semnături false... nu, nu este un policier, e povestea Legii Educației, iar ministrul de profil se declară „șocat” de reacțiile politicienilor.

Și totuși, Mircea Dumitru anunță că nu va fi oprit concursul pentru directori, organizat de Ministerul Educației, și a spus că inițiativa din Senat pentru amânarea examenului pare o continuare a unei politici de subordonare a școlilor unor interese de partid.

„Am fost foarte surprins, chiar șocat când am văzut această reacție adversă față de concurs. Nu știu dacă mai există în momentul de față în România un sistem de importanța educației, un sistem social care să însemne ceva pentru viața României de astăzi și în care selecția managerilor să nu se facă pe bază de concurs public și transparent”, a spus Mircea Dumitru, adăugând că este normal ca o dată la patru ani să fie organizat concursul pentru ocuparea posturilor de directori în învățământul preuniversitar.

Dar nu numai educația este pârjolită în aceste zile de politicieni, căci parlamentarii au „avut grijă” luni și de economie și justiție, după cum a detaliat aici colegul nostru Ovidiu Vanghele. DNA a anunțat marți că nu mai poate continua anchetarea lui Gabriel Oprea pentru omor din culpă (în cazul morții polițistului Bogdan Gigină), după ce Senatul a respins cererea procurorilor de începere a urmăririi penale.

În schimb, Liviu Dragnea, președintele PSD, pare că și-a găsit o nouă ocupație. După schimbul de replici cu premierul Dacian Cioloș din Parlament pe tema stării economiei, Dragnea se va ocupa „personal” să îi arate „domnului prim-ministru Dacian Julien Cioloș exemple de nepatriotism din actul de guvernare al dumnealui”.

Nu putem lăsa în urmă Parlamentul fără a menționa decizia abracadabrantă a Camerei Deputaților de a-l reprimi în rândurile ei pe primul premier post-decembrist Petre Roman, deși acesta a fost declarat incompatibil de justiție.

Dacă parlamentarii sunt foarte activi și puși pe luat decizii, Curtea Constituțională a fost mai pasivă și a amânat, din nou, să se pronunțe asupra recunoașterii în România a căsătoriilor încheiate în străinătate între persoane de același sex. Dar Curtea își asumă un rol mai activ până la noul termen, cerând, printre altele, reaudierea părților implicate, pe motiv că acest caz este complex și are „impact mediatic” foarte mare.

Un alt subiect cu un puternic impact în ultimii ani este subiectul migrației, motiv pentru care Organizația Națiunilor Unite i-a dedicat o reuniune la nivel înalt care are loc în această săptămână. Numai în Europa au ajuns, traversând Mediterana în primele nouă luni, peste 300.000 de refugiați și migranți. Chiar dacă numărul celor care traversează marea este mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, numărul deceselor este încă foarte mare.

MInistrul român de externe, Lazăr Comănescu, a subliniat, la prima reuniune ONU dedicată migrației, importanța cooperării internaționale pentru gestionarea acestui fenomen, arătând că accentul trebuie pus pe remedierea cauzelor de fond. Nu e de mirare, deci, că ONU și-a suspendat toate convoaiele umanitare în Siria după un atac aerian împotriva unui convoi care transporta ajutoare în provincia Alep.

Cu atenția diplomației internaționale concentrate asupra problemei migrației, miliardarul George Soros anunță că va investi jumătate de miliard de dolari în afaceri create de refugiați și imigranți. Investitorul și filantropul american de origine ungară, el însuși un imigrant în anii de după război, explică de ce într-un editorial publicat de Wall Street Journal.