Ce înseamnă propaganda digitală și știrile false pentru Europa? Cum ar trebui realizată comunicarea în proiectele de dezvoltare internațională? Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Oxford, încearcă să explice, într-un amplu interviu pentru EurActiv România, care sunt riscurile noului război informațional și de unde a apărut propaganda anti-Soros.

Este de remarcat, spre exemplu, că, după criza financiară din 2008, încrederea în UE a scăzut creând un teren fertil pentru dezinformări sau narațiuni care atacă comunitatea europeană din mai multe unghiuri.

În contextul în care Europa trebuie să facă față mai multor crize, tinerii sunt de multe ori trecuți cu vederea, dar ei sunt cei care vor trebui să ducă povara economică a unei populații îmbătrânite. EurActiv.com a stat de vorbă cu tineri din Europa despre provocările cu care aceștia se confruntă și ce pot face europarlamentarii pentru a ajuta tinerii să depășească obstacolele. (#PE)

În România însă, se pare că tinerii nu au voie nici măcar să protesteze, în opinia multor „curajoși” care au trimis sesizări anonime la Autoritatea Națională pentru Protecția Copiilor cu privire la prezența copiilor la protestele din Piața Victoriei. În acest timp, în străinătate, specialiștii în drepturilor copilului pledează pentru libertatea de exprimare responsabilă (corelată cu vârsta și maturitatea copilului), după cum arătam într-un material recent.

În schimb, prea puține autorități investighează cum fonduri de miliarde de euro sunt alocate într-un mod total netransparent prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Aflat în gestiunea Ministerului Dezvoltării condus de Sevil Shhaideh, acest program înființat în 2013, dar care continuă și programe începute de zeci de ani, distribuie bani către autorități locale pe bază de solicitare, mult mai simplă față de procedurile din fonduri europene; motiv pentru care sunt mult mai atractive din perspectiva obținerii și controlului modului de cheltuire. De altfel, o analiză a Expert Forum (EFOR) arată că nu se publică aproape 50% dintre câștigători în SEAP, 4-5 firme au câștigat între 50-60% din fondurile din contracte în fiecare dintre aceste județe, firme care au legături cu toate partidele politice, dar și cu persoane care dețin puterea la nivel local sau central. Iar Guvernul Grindeanu tocmai a crescut de șase ori suma alocată PNDL (30 miliarde lei pentru 2017-2020 față de aproximativ 6 miliarde pentru 2013-2016). 

Fără o aparentă legătură, deși șeful PSD este creatorul PNDL, în procesul angajărilor fictive la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, Liviu Dragnea se consideră nevinovat. În acest timp, trei persoane judecate alături de liderul social-democrat au recunoscut acuzațiile, cerând reducerea cu o treime a pedepselor.

Și dacă tot vorbeam de buget, președintele Klaus Iohannis încă nu s-a hotărât să îl promulge, nici după discuțiile de marți cu premierul Grindeanu și ministrul finanțelor Viorel Ștefan. Iohannis s-a declarat îngrijorat de bugetul pentru 2017, pe care l-a calificat ca fiind „problematic și riscant”, pentru că supraestimează veniturile și prevede cheltuieli foarte mari.

Bugetul este bazat pe o creștere economică de 5,2%, pe care majoritatea analiștilor o consideră greu de atins în condițiile în care prognozele merg mai degrabă spre o încetinire în acest an după avansul de 4,8% din 2016.

Recomandarea de lectură este un text BBC despre eforturile Ungariei de a bloca imigranții.