PNRR este un veritabil proiect de țară, care a fost terminat și depus la Comisia Europeană în 150 de zile, este un plan extrem de echilibrat, care garantează prosperitate pentru toți,  crede vicepremierul Kelemen Hunor. „Dacă vom reuși să implementăm acest proiect - și sunt convins că vom reuși să implementăm toate proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență -, vom construi o țară mai bună, o țară reușită”, a spus el în cadrul conferinței de presă în care a planul a fost prezentat.

Mii de kilometri de rețele de apă, zeci de mii de hectare de noi păduri, sute de kilometri de autostradă, mii de clădiri renovate, cărți de identitate electronice, creșe, grădinițe cu sutele, ba chiar și muzee - ce să mai, guvernul a promis în PNRR mai multe decât în campania electorală!

Chiar, oare cu ce ajută muzeele la redresarea economică post-pandemie? Dacă facem rețele de apă și căi ferate din PNRR, dacă renovăm blocuri și construim grădinițe sau spitale cu fondurile de relansare economică, ce vom mai face cu banii din Programele Operaționale?

Guvernul vorbește de ce minunat va arăta România în 2026, la finalul investițiilor din PNRR, dar viitorul e construit cu proiecte din trecut, asta dacă nu, mai rău, ridică suspiciuni că ar fi proiecte cu dedicație.

Dar în ceea ce privește construirea viitorului, PNRR arată cam prost: investițiile pentru digital - mai ales în contextul în care pandemia a arătat ce importantă este o infrastructură digitală solidă - abia dacă ajung la limita cerută de UE. Și nici la proiectele de „înverzire” a economiei nu stăm cu mult mai bine. „Planul României trebuie să fie 37% verde și 20% digital. În evaluarea noastră, suntem la 40% verde și 20,05% digital”, a spus Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

De altfel, Ghinea a recunoscut că are unele emoții în legătură cu procentul de digital în privința evaluării Comisiei. Practic, respingerea oricărui proiect ar putea aduce planul sub limita impusă de regulamentul UE, dar ministrul a spus că nu se pune problema ca PNRR să fie respins în întregime pentru că vor fi ajustate alte investiții.

Dar e îngrijorător că un „plan de țară”, în anul 2021, e atât de mult bazat pe construcții fizice, pe beton și oțel, și dă o importanță atât de mică economiei viitorului. Într-un fel, Cristian Ghinea a recunoscut că există unii oameni în România care au văzut un PNRR doar o altă sursă de fonduri, nu o șansă de reconstrucție, și că unii primari nu erau așa de dornici să investească în digitalizare când problemele comunităților lor sunt cu totul altele.

Așa s-a ajuns ca în România, în loc de energie verde, supercomputere, inteligență artificială sau clustere de inovare, să discutăm tot de țevi de apă, construcții de clădiri sau drumuri, renovări de grădinițe sau fortificații romane.

În alte știri:

UE are un plan de relansare și pentru Republica Moldova

Comisia Europeană reamintește că România îndeplinește criteriile de aderare la Spațiul Schengen

Cum vede UE ajustarea deficitului bugetar al României

Ajutorul pentru HoReCa, din nou în prim-planul promisiunilor

Noua șefă a Reprezentanței Comisiei Europene în România

Îngrijorări provocate de dorința redusă de vaccinare

Recomandarea zilei: ‘So many revolutions to lead’: Europe’s Gen Z on their post-Covid future