Studiul face o evaluare a vulnerabilităților structurale din Balcanii de Vest (în domeniul social, politic, economic, al politicii externe și al securității), utilizate de actorii interni și externi care pot afecta buna guvernanță, stabilitatea regională și procesul de integrare în UE.

Metodologia sa permite compararea și monitorizarea comparativă pe mai multe țări.

Scopul studiului este de a servi ca instrument util pentru o abordare a întregii societăți în ceea ce privește construirea rezilienței, așa cum se subliniază în Comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Creșterea rezilienței și susținerea capabilității de abordare a amenințărilor hibride.

Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment au luat parte la o dezbatere privind mijloacele de creștere a rezilienței la vulnerabilități specifice care pot să apară în regiune, fiind punctat rolul crucial al perspectivei europene și euro-atlantice pentru partenerii din regiune, pentru transformarea societăților și creșterea rezilienței inclusiv în raport cu pericolele dezinformării, informează Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE.

În intervenția sa, ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, a evocat prioritatea acordată de  Președinția română a Consiliului UE regiunii Balcanilor de Vest și luptei împotriva dezinformării, atât pe dimensiunea internă cât și pe cea externă. Ea s-a referit la provocările multiple ale demersului și la importanța continuării demersurilor începute pe parcursul viitoarelor președinții.

În ceea ce privește pericolul dezinformării, Luminița Odobescu a accentuat faptul că "evoluția rapidă a platformelor online și a rețelelor sociale l-a făcut mai evident și mai ușor de răspândit”.

”Pe măsură ce tehnologia avansează, tendințele și modalitățile de răspândire a dezinformării evoluează, de aceea este important să se mențină atenția asupra acestei probleme, prin eforturi sporite și sensibilizare, dezvoltarea gândirii critice, educație mediatică și digitală. În același timp, salvgardarea valorilor europene, inclusiv libertatea de exprimare trebuie să reprezinte elementul fundamental al  oricărormăsuri de contracarare”, a declarat Lumința Odobescu.

"Din perspectivă orizontală, o abordare "la nivelul întregii societății", care implică o colaborare multistratificată între autoritățile guvernamentale, sectorul economic, organizațiile neguvernamentale și cetățeni, trebuie să fie o condiție sine qua non pentru un răspuns cuprinzător și robust”, a mai spus diplomatul român.

Studiul complet poate fi citit aici.