Politica de coeziune

În patru ani, Guvernul nu a reușit să depășească faza studiilor de fezabilitate.

Statele membre vor să ajungă la un acord privind politica de coeziune până la sfârșitul Președinției române a Consiliului, în iunie, a spus ministrul pentru fonduri europene, Rovana Plumb.

Executivul european a aprobat marți un pachet de investiții de anvergură, totalizând fonduri de coeziune în valoare de 4 miliarde de euro alocate pentru 25 de proiecte majore de infrastructură în zece țări.

Sper ca guvernele să înţeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local, a spus comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, la Cluj

Ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, a semnat luni contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, împreună cu Ilie Vlaicu, director general al AQUATIM SA.

Comisarul european Corina Creţu a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziţia oficială a Guvernului în privinţa celor trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă un împrumut de 12 milioane de euro Societății Regionale de Apă a județului Alba pentru a finanța îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare pentru peste 300.000 de cetăţeni.

Banii europeni au un rol tot mai important în diverse proiecte de educație din România, de la renovarea școlilor la echipamente în universități și de la dezvoltarea învățământului dual la reducerea abandonului școlar. Cum îi putem folosi și mai bine?

Dezvoltarea României este indisolubil legată de absorbția fondurilor europene. Prin politica de coeziune, principalul său instrument de finanțare a investițiilor, UE alocă zeci de miliarde de euro pentru proiecte economice și sociale.

România își recuperează istoria cu ajutorul fondurilor europene. Milioane de euro au fost investite în renovarea monumentelor istorice, iar acum cetățile „modernizate” atrag zeci de mii de turiști.

Pentru o țară care se laudă cu o industrie IT puternică și cu numărul mare de programatori, România este surprinzător de înapoiată digital.

Dezvoltarea economică a Bucureștiului are și dezavantaje: regiunea a primit mai puțini bani de la UE la alocarea fondurilor pentru coeziune, dar acest lucru a motivat autoritățile locale să nu îi lase să se irosească.